sâmbătă, 21 mai 2011

POESII, VOL,,.Aripi spre lumina,,partea a doua

,,Poezia este un mod propriu al cuvintelor de a-si trai a doua viata.Si o data cu aceasta, de a da autorului sansa sublima de a trai el insusi a doua viata, de a-i harazi acesteia dreptul la eternitate.Cititorul insusi devine partas la aceasta stare spirituala, cand se afla in fata capodoperei lirice,,NICOLAE DRAGOS.

,,Multi si-au pus poezia in carti, Eminescu si-a pus cartile in poezie,,-C.Noica

,,Adevarata poezie trebuie sa comunice liber cu cititorul,,-G.Calinescu

,,Destinul omului este ceratia,,-L.Blaga

,,Poezia este metafizica instantaneului,,-Gaston Bachelard.

56. SUFLETUL MEU

Sufletul meu-steluta de aur
Stralucind libera pe cer,
Alaturi de multimea
celorlalte.

Sufletul meu-iubire eterna
Nascuta din oameni
Cu suflete la fel
Cu al meu.

Sufletul meu-porumbel alb
Zburand spre soare,
Si stele, si marea
Albastra.

Sufletul meu-trandafir rosu
Explodand in culoare,
Si semnidicand mereu
dragostea.

1997, iunie, 15

57.SA FIU...

Sa fiu copac,
As primi-ntre ramurile mele
puiii uitati de mame.
Sa fiu copac,
Mi-as cladi din pamant
castelul inimii.
Dar nu-s copac..
Si trebuie sa ma multumesc
cu ceea ce sunt.

Sa fiu poet,
As scrie versuri albe
prin valurile marii
Si pe nisipul ud.
Sa fiu poet,
As canta suferintele si bucuriile
oamenilor
Dar nu-s poet..
Si trebuie sa ma multumesc
cu ceea ce sunt.

Sa fiu pasare,
As zbura spre cer
Si m-as simti fericita
sa fiu pasare,
Nu m-as mai intoarce nicicand
Pe pamant.
Dar nu-s pasare
Si trebuie sa ma multumesc
cu ceea ce sunt.

Sa visez,
As implini visele cu trandafiri
Sa visez,
As colora curcubeul cu spuma
marii,
Sa visez,
As scrie pe cer cuvantul
,,iubire,,.

Dar nu visez
Nu sunt nici copac,
Nici poet
nici pasare
oare ce sunt?!

Sunt un OM,
Si pot sa simt ca traiesc
da, sunt un om,
Un om simplu cu dragoste
in suflet,
Speranta si lumina

Gandesc ca om,
Si nascocesc visare
Si povesti cu trandafiri
Iubesc un om
Si el e departe...

1997, iunie, 15

58.RENASTERE

M-am nascut din mare
Asemeni lui Venus
Mi-am ridicat bratele
spre cer.
Am cuprins infinitul sublim
Si am deschis un ochi
de fericire.
Am privit apusul soarelui,
Pescarusii mi-au cladit
Coroana din stele.
M-am ridicat cu ea..
Spre univers.
Si m-am intors din nou
pe Pamant.
Zambetul meu a dat stralucire
soarelui,
Buzele mele au gustat mierea
fericirii,
Iar talpile mele au calcat prin
nisipul ud.
Mana mea a simtit caldura
mainii tale,
Si impreuna am pasit
Prin nisip.
Eu m-am intors la voi
Ca va iubesc
Voi m-ati primit cu
bratele deschise.
El m-a-ntalnit si m-a pastrat.
Eu am ramas...caci m-ati
numit atunci:
,,Fiica Pamantului si a Marii,,.

1997, iunie, 15

59.VISARE

Visez codrii mareti, Visez o adiere,
Si luna cea de aur O raza calda de soare
Visez o lume calda, Visez o adiere,
Ce-ascunde un tezaur. De flori si vant de mare.

Tezaur de iubire Visez singuratate,
pastrat mereu in pace Alaturi de iubire
ceva nou si etern, Totul e doar visare,
Ce nu se mai desface. Si poate...nemurire.

1997, iunie, 15

60.DIVINA MARE

Divina Mare!
Valuri nebunie spumegande
iti trimiti grabita
Frumoasa si instelata
Nebuna si rebela
ca o leoaica tanara
ca o lebada albastra
ca un pescarus tanar
ca o melodie trecatoare
Divina Mare!
Splendoare in aer
Adapostesti parca rasaritul
soarelui etern,
Ascunzi in tine
Comori de nedescris
Iar scoici stralucitoare
iti trimiti nisipului
Rebela si tanara,
Valuri trimiti izbindu-se
de stanci seculare Divina Mare
Splendoare divina..
18 iulie 1997.

61. DOAR PENTRU TINE

Nimic nu se compara cu marea,
Acea frumoasa rebela
Ce iti limpezeste gandurile
Calcam pe nisipul umed
iar valuri se izbeau salbatice de stanci.
vedeam luna, ca un glob de aur.
Lună plina: seara îndrăgostiților.
Visam frumos, și te vedeam
în fața-mi mereu.
te vedeam, te chemam,
Dar totusi nu erai cu mine.
As fi strigat de durere
dar nu m-ai fi auzit.
Mi-as fi înălțat aripi in vînt
Dar nu m-ai fi văzut.
M-as fi aruncat in valuri
dar vroiam sa mai traiesc.
Si asta...doar pentru tine!
Si pentru ca te iubesc.
As fi plecat in larg
Dar m-as fi ratacit
As fi zburat spre cer,
Dar imi lipseau aripile
Si nici nu indrazneam..
sa te las singur, plangand
As fi dansat cu tine
pe ritmul marii,
Dar nu-mi erai aproape,
Tot ce puteam face
Era sa-mi inchipui si
sa sper ca vei veni.
As fi facut orice..
orice...si doar pentru tine!
19 iulie 1997

62.E TIMPUL...

E timpul sa ne pregatim de moarte,
Sa ne gandim la ce-ne-asteapta.
E timpul sa uitam de soapte
Si sa lasam tristetea inteleapta.

E timpul sa uitam de implinire,
Si tot ce ne-nconjoara pamantesc,
Si sa ne concentram doar spre iubire
Si tot ce e mai simplu omenesc.

E timpul cand acum totul se duce,
Nimeni nu mai are prea multe de stat,
Ne ducem cu o alba mare cruce
Doar intr-un loc sinistru-ntunecat.

20 august 1997, Sibiu

63. PERGAMENTUL GALBEN

Dupa cum vezi, se naste un nou pergament,
Dar de acum va fi alta culoare
E un raspuns la timpu-n care-ai fost absent
Si ai uitat sa vii spre inserare.

Scrisoarea ta a fost la fel-cuprinzatoare,
Cu-aceeasi nuanta de speranta-n suflet
Tu te gandesti la mine-n inserare
Dar fa te rog sa nu uiti de planset.

Tu ma iubesti probabil si acum
Dar nu-ti pot da nici o speranta,
Stai tainic in al vietii drum
Si ma privesti mereu de la distanta.

Probabil ceva am ascuns fara sa vreau,
Desi am scris din suflet, negresit,
Am scris apoi pe roz fara sa stau
Si am dezvaluit fara sa stiu ce am pitit.

An vrut sa fiu mai dura ca de obicei,
Nu stiu de ce, dar chiar m-ai suparat,
Dar ai descoperit in el un alt temei
Ce spre surpriza mea...te-a bucurat.

Asa e viata, uneori se joaca cu inima ta
Si nu mai stii ce sa mai faci cu ea
Dar uneori si ea se-nseala cu-inima
Cand zice-altceva decat ratiunea.

Traim mereu si ne caim doar cand iubim
caci omul ce iubeste zici ca-ntinereste,
Dar cel mai rau e tot cand suferim
Si toti ne-ndeamna iar si iar ,,Iubeste,,!

Cu-aceasta o sa-nchei si eu ravasul galben,
Sau pergament cyum il numesti in ras,
Dar nu uita ca-n fiecare semen
Exista dragoste, iertare si mult plans!
4 august 1997

DISPERARE NEVIONOVATA

Mi-e greu sa te privesc in față,
Să vad cum suferi pe nedrept
Caci te-am mintit atunci in ceata,
dar n-o mai fac, caci e doar rau.

Mi-e greu sa-ti spun sa ma-ntelegi
Caci n-am avut alta solutie,
Si-am prevazut ce-AI SA DISTRUGI
Dar n-am sa fac acum aluzie.

Acum, poate ma crezi parsiva,
Caci poate-asa eu te-am tratat,
Dar am facut-o din nevoie,
Chiar daca totu-ti pare neintemeiat.

Imi cer iertare-acum , spre inserare
caci daca ma iubesti ma vei ierta,
Tu stii ca te iubesc in disperare,
Si nu mai pot decat spera.

Sper si mi-e greu sa recunosc,
Ca totul este bine si la tine
Ca ai uitat ce-ai suferit in nefiresc,
Si ca o sa te vad curand, cu bine..

Pana atunci, trimite-mi si tu un semn,
Si-anunta-ma daca m-ai perceput,
iar eu in noaptea neagra de afara
Ma voi preface-n vis, caci te-am vazut!
1 septembrie 1997

65.LEGAMANT

Tot presarand tarana pe mormant,
Am omosit privind mereu in zare.
Si-n noapte tot plangand si suspinand
Se scurse pic cu pic o lumanare.

Un pat din trandafiri ti-am impletit
Din mandre flori ce le-am cules in taina,
Ca niciodata-atunci nu m-am simtit
Ti-am impletit spre cer o noua haina.

In noaptea-aceasta neagra sfanta,
Vei deveni o umbra peste vreme,
Te vei sui la cer de-a pururi
N-o sa mai ai de ce te teme.

Eu voi ramane-aici langa mormant,
Si voi veghea crucea de lemn,
O sa-ti vorbesc mereu, in legamant,
Si n-o sa-mi fie teama iar de semn...

14 septembrie 1997

66.DEMENTA

Acest delir ma-nvaluie
incet
Dementa ma cuprinde,
Expresia ma defineste
Alerg intr-una..
Printre plopii uriasi
Si stejarii seculari.
Sangele zvacneste
imi vine
Simt cum roua..
Se prelinge vag
Roua corpului meu.
Setea ma cuprinde
Tusea ma ineaca,
Luna se aprinde
ca un foc mistutitor
Roua se usuca..
Noaptea se arata
Sunt dementa?..
14 septembrie 1997

67.NASCAND GANDURI...

Nascand ganduri pribege,
Pe-aleea unui parc,
am regasit sperante.
Am depasit obida
si negrul sortii mele crude
Inert am alergat
spre soare,
Pe razele de aur
si totusi..
Dilema mi-a strapuns
din nou mintea
Otravindu-ma din nou
Cu poloarea infernului ei...
Speranta a zburat,
Simt moartea cum coboara
Nascand ganduri
si in mormant
Cu mintea mea bolnava,
Cu mintea mea difuza.
14 septembrie 1997

68. SFARSIT

In nebulozitate,
Si soarele dispare.
S-apropie sfarsitul
iar toti porni-v-om inca,
Spre jalnica durere
Spre patima straveche,
Spre pacatul unui neam bolnav.
Totul purtand in ele
Strunele eterne ale mediocritatii.
,,Sfarsitule, de ce nu vii odata?
Ia-ne-odata, caci noi suntem
cei rai,
Iar tu esti doar un fum,
Esti o adiere de vant,
Esti dreptatea de a fi
Esti durerea..
Esti finalul povestii omenirii!,,
15 septembrie 1997

69.MAMEI MELE DRAGI

De ziua ta ti-as darui o floare,
Simbolul dragostei eterne
Dar dupa-o-zi s-ar ofili
iar parfumul s-ar pierde-n asfintit.

Ti-as darui sarutul unei flori,
dar e putin..
Tu meriti mult mai mult,
mai mult decat mine
Sau cineca, ti-ar fi putut da vreodata...

Ti-as darui o stea, dar din pacate
cerul e plin de stele
Ce imi ramane?
O inima!
Ti*as darui o inima...inima mea.
E tot ce pot sa-ti daruiesc
Special..de ziua ta!
Tu meriti mult, dar eu iti dau putin.
Tu ai luptat cu negrul sortii
Si l-ai invins
Tu ai fost puterea Domnului,
pentru ca ai fost cu El.
Tu ai fost durerea, pe care
nu ai meritat-o niciodata..
de ce oare unii sufera pe nedrept?
Tu nu-ti meritai soarta..
Daca as fi putut, as fi schimbat destinul,
Sau m-as fi sacrificat pentru
ca destinul tau sa fie altul.
dar mi-e imposibil...
Si toate astea...mamei mele dragi,
Pe care o voi iubi mereu
in orice clipa a vietii mele..

15 septembrie 1997

70. RENASTEREA

Mi-am ridicat privirea
Si mi-am cules marirea
Mi-am adunat speranta
Si-am renascut spre ceruri
Clepsidra ce masoara timpul vietii
Mi-a spus c-acum mi-a venit timpul
Am coborit pe scara vietii
Si am picat in mijlocul durerii
Obosita,am tot luptat
Cu valurile vietii,
dar am obosit
Intr-adevar, ignobil, totul e la fel
Urasc ghirlanda care m-astepta acasa
Ma doare totul, ochii-mi sunt in lacrimi,
Mai bine ramaneam acolo-n ceata..
Decat aici, printre famatii ruginiti.
15 sept.1997

71. GANDINDU-MA LA TINE.

O clipa stai, atat de rau..
Sa-ti spun durerea sufletului meu
Mai stai putin!O, cat de rau!
Mereu tu fugi, si raman eu.

Stau singura si gandul mi-l framant
De ce nu poti sa ma-ntelegi tu oare?
Doar un sarut m-ar face sa plutesc in vant
El m-ar schimba, iar fata-mi s-ar schimba in soare!

Cum crezi ca as putea eu oare,
Tintita sa stau, ca un duh sfant
Ca o icoana, la-nchinare?..
Cand trupul ,,gol,, si ,,alb,, din lutul sfant
Ti-l vad mereu in razele de soare?
Sunt si eu OM!Lasat cu patimi pe Pamant!

Cu ochii tai negrii si fierbinti,
Din mosi stramosi, lasari de la parinti,
Cu brate calde si cu rugaminti
Ma-ndrept spre tine si ma-ntreb
Oare tu crezi ca sunt prea mica?

Eu nu cred.Nici gand
Atunci de ce ma chinui, caci eu sufar..
Insa din prima zi ce m-ai vazut
Tot ma ignori prin ,,vorbe,, stai cuminte
Merit eu oare c-atatea fete sa ma pui la rand?
Caci te iubesc atat de tare..
Eu zic ca nu,Sau poate nu stii tu oare
Ce-nseamna cu adevarat iubire?
Sa o privesti seara de seara-n zare
Ziua intreaga s-o porti in privire?
sa cred pot eu oare?
Nu stii tu oare ce inseamna suferinta
Cand cel iubit nu iti prea vrea dorinta,
Nu stii cum zi de zi nu poti manca,
Nu poti lucra, nu poti citi
Ci doar de cel iubit mai stii?!

O clipa, zau, te rog sa stai
sa ma cuprinzi cu mare, mare dor
Si sarutari sa-mi dai cu strai,
Si-apoi as vrea...sa mor.

16 sept.1997

72.FOTOGRAFIA.

Poate, odat...de tu socoti ca-ti voi lipsi,
De zilele iti vor fi triste
Si langa tine gandul tau ma vrea,
Priveste poza, apropi-o si te rog zambeste.

Si nu uita ca EA te iubeste

Iar de vreodat destinul m-ar fi dus departe
Si-n calea ta va aparea o alta
Priveste poza, arde-o si te rog, uraste-o,
Si uita ca odata EA ti-a zis ca te iubeste.

16 sept.1997.

73.IUBIRE.

As vrea sa afli, caci doar eu,
Ti-am faurit cu-adevarat iubirea
In zbor numai noi doi : tu si eu
S-o-mbratisam, cu patima de-a pururea.

As vrea sa stiu c-o vesnicie
Va dainui in amandoi,
Dar tare cred ca fara voie
Odat ea ne va desparti pe noi.

Dar in speranta mea, cea oarba,
Eu te sarut, pe-obraz, usor,
Si-ncearca, fara nici o vorba
Sa ma cuprinda, la fel, cu dor.

Vreau sa te simt foarte aproape
Incat as vrea c-atunci cand vom muri
Ca pe-amndoi sa ne ingroape
Pe-aleea rece, prin petalele trandafirii.

Iar daca nu, la umbra teiului batran
Pe-o banca verde sta-v-om amandoi,
Si, luna plina , ca un cerc de foc
Ne-o-mvalui cu drag, pe amandoi.

16 spetembrie 1997

74. DOI OCHI ALBASTRII


Am intalnit doi ochi albastrii,
Doi ochi de nedescris
ca doua stele intre astri
De care sufletul incet s-a-aprins.

Apoi incet, de ei eu m-am indragostit
Iar inima de ei mi-a fost furata,
Totul s-a petrecut ca un basm de citit,
Cum n-am putut visa o alta data.

Dar intr -o zi cu soare, ochii arzatori
albastrii
M-au parasit in tainica ninsoare
Si-am ramas departe asemeni a doi sihastrii.

Mereu de-atunci traiam spre a-i reintalni,
Si intr-o zi aceasta mi-a fost dat,
Am intalnit doi ochi albastrii, blanzi,
Ce din pacate, inima-altei fete a furat.

La ei visam mereu, dar acum i-am uitat,
Caci n-are rost sa sufar in zadar
Caci cei doi ochi albastrii ce i-am prins in drum,
Vor disparea departe, fara vorba...fara fum..
16 sept 1997

75.DESPARTIRE.

ma doare sufletul sa-ti spun..
ca totu-i scrum;
Ca n-are rost sa be-amagim
zadarnic..
Tu stii ca suntem diferiti,
ca gandul,
Si-ntotdeauan...ne-a indepartat cuvantul,
S-a terminat povestea noastra desi eu
poate nu speram
Ti-am dat o sansa ca sa
te iubesc si eu,
Dar eu nu pot!
Mi-e imposibil sa slobod
o clipa de iubire..
Nu te iubesc, deci n-are rost
sa mint si sa imi spun ca-i
un fiasco..
Nu are rost..te rog sa crezi.
Sa ne-amagim ca doi copii
naivi..
Am drumul meu,
ai drumul tai..
Povestea s-a sfarsit mai
inainte sa inceapa;
Ma doare sufletul, te rog,
sa crezi..
caci n-are rost sa e prefacem,
Iubirea nu-i un joc, o vad
ca pe ceva suprem,
Nu un fiasco revenit dupa
o alta amagire...
28 sept.1997

76. IT S OVER!

It s over!
Nothing can t change it..
We can t be toghether no more;
it s over!
I try to forget the pain,
I try to forget the story..
it s over, honey,
No phone calls, no jokes
No meeting, no kisses,
it s over!
You can t change my wish,
because we aren t make one
for another,
You know i m differend,
tou know you re differend,
You know I love somebody else..
I know you love your ex.

28 sept.1997

77.IUBIRE EFEMERA.

Iubire efemera
Nu te credeam in stare
Sa-mi spulberi amintirea,
Si sa-mi distrugi menirea..
Ai disparut pribeaga
Iar eu am suferit vremelnic
Iubire patimasa
Eu am distrus un om
Marturisindu-i ca iubesc un altul
Doar tu, tu esti de vina
Caci ai plecat
Cu sufletu-ti de efemera!
Eu ce sa fac dac-ai plecat
si inima imi e la altul?
Nici cel distrus nu ma mai iarta
si nici chiar cel iubit
Nu -i sigur
Ca-l iubesc cu-adevarat..
Dar cine sufera
E tot inima mea
Ea plange si suspina seara de seara
Iar sangele curge siroi din ea..
De ce nu pot fi oare eu o alta?
De ce sa sufar eu..doar eu..
Scea fetita cy o dragoste
eterna-n suflet
Cu-aceeasi si marita mea
Iubire efemera!

2 octombrie 1997

78.ROMANTA INIMII ALBASTRE.


Tu, inima albastra,
Corola de sufragii
comoara spulberata!
Ai indurat atatea
in calea ta neanta..
in drumul tau prelung
Fiasco spumegand,
in ceruri
doar pocalul lunii-n
care stelele se oglindesc
Tu, rug de oseminte
carare printre morti,
in cimitir ti*e locul!
Coroana pe morminte
Esti scrum, ca inhumatii
esti fum,
cainta proprie;
Emani atatea lacrimi,
si doruri ratacite
in negura uitarii,
Emani caldura lui
Cea veche si trupeasca
emani regrete tainice
Si eu te vad
Mi-e mila!
Da! Si te compatimesc
Ai devenit albastra
te-a rastignit alt suflet
Si te-a urcat pe cruce
Asemeni lui Hristos
Te doare nemurirea?
Te doare-amaraciunea?
Tu esti neant,
esti fum,
esti scrum,
de ce sa gemi?
Nu esti nimic!
Caci EL , el, criminalul,
el te-a ucis,
cu sabia vointei
si ura sortii crude
Te-a omorat acela
un ucigas rebel,
Si sangele a curs
Si te-a golit
te-ai ars de
patimi si durere
Si-n cimitir te-ai dus!
Acolo unde esti
Te-a omorat indata
In noaptea-aceea neagra,
Din gelozia ta bolnava
El a sarit la tine
El, demonul dureriim
El, cainele pradarii
In nebulozitate
Acum nu mai traiesti,
Te-ai dus
Si Lui nu-i pasa..
Luceafar alb pe cer!

14 noiembrie 1997

79. SINGURA

I. Sunt singura pe-aleea rece
cand norii plumburii apar pe cer,
Simt cum izvorul a-nceput sa sece
cel care imi hranea iluziile cu zel.

II.Revad anii-n care eram fericiti,
Acea banca pustie a noastra
Si plopii din jur, in taina rataciti,
Si oglinditi in bolta cerului albastra.

III.De ce mai esti?De ce te-am ranit?
De ce am stricat ce amandoi am faurit?
Cu ochii-nchisi si tremurand,
Suspin, c-am incalcat al nostru legamant.

IV.Privesc poza noastra si vreau sa te simt
Cazuta sunt la pamant si plang,
Slabita si trista, ma vad in mormant,
Nu mai am ce iluzii sa mai strang.

V.Dae vreau sa-ti promit ca nicicand n-o sa uit
Acele imagini si locuri de demult
Si-acele iluzii ce noi le-am avut
Nu! N-o sa le uit nicicand!

VI.Dar nopti la rand eu plang,
Si doar cu tine-n gand pot adormi,
Acum realizez ca ai plecat pe veci
Departe, in lumea neagra-a umbrelor reci.

VII.Tot singura, cazuta la pamant suspin,
Si doar dureri ma coplesesc spre seara,
Simt cum nu mai pot indura acest chin
Cad lacrimi, numai lacrimi, din inima-mi amara.

VIII.Scrisoarea ta ,,sfanta,, o strang la piept tare
Ma doare sa vad cum totul e scrum
O singura dorinta mai am la tine-n departare
Hai, spune-mi ca n-ai mintit nimic in tot acest drum.

IX.In tot ce mi-ai scris si ca tu m-ai iubit,
Mai spune-mi o data sa plec linistita,
Si-atunci la ureche mi-ai soptit
Ca tot tmpul eu de tine-am fost iubita.

X.Revad ochii tai in noaptea de afara
Cum mai adanc se sting si-apoi dispar,
Cu mainile reci imi fauresc portretul de ceara
Te caut ne-ncetat sa-ti cer iertarem dar e in zadar!

22 dec.1997


80.LUCEFARULUI MEU

Stelute de gheata-ti trimiti pe pamant,
Luceafar de gheata morbid
Din spuma de lapte, reiesi tremurand
Spargand frontiere si renascand din vid.

Ai inima mare dar este din gheata,
Nu simti ce-i iubirea de foc
Si-n calea ta lunga prin ceata,
Totu-ti pare ca-i roz, doar un joc

Tu esti ,,in cer,, te simt si te vreau
Acesta va fi eternul meu vis
Desi eu pe pamant o sa stau
In timp ce-ntre noi va fi eternul abis.

Ce mult te iubesc, tu, raza de soare
Nor alb de zapada si inimi pustii
Sageata apusa de suliti pravaita-n mare,
Si-n palida raza proiectata de stafii.

Esti o lumina arzatoare,
Luceafar de foc, straveziu.
De ce te astept mereu in valtoare?
Si gandul mi-e vesnic pustiu.

Pe-alee de veghe spre seara mai stau
Te-astept si mai sper, caci inca traiesc,
Atatea pasarele micute mereu imi cantau
Iti prevesteau cat te iubesc!

Dar tu nu veneai si nici nu mai vii!
Luceafar morbid, glacial,
Esti rece si pasnic, insa tu stii
Caci te iubesc si totu-i in zadar.

Tu stii dar nu vrei sa te-arati
Fugi tot mai mult sa nu te gasesc,
Atat tin acuma sa-ti spun
Speranta nu mi-o poti lua
Si inima unde mereu te regasesc...
12 martie, 1998

81.DESPARTIRE

Povestea s-a sfarsit
Iubirea a murit
Si tot ce-a ramas mai e..
cenusa,
si poate doar amintiri
Imi amintesc de pasii tai,
de zambetul tau tandru
si de cugetul curat,
de fata ta de aur si
poate chiar de lacrimi
reci de gheata in noian
Un gol am in suflet
Ma simt vinovata
Ti-am rupt inima, si-acum sufar si eu
Tu nu meritai sa suferi atat
Ai plans in zadar pentru mine,
de la-nceput,
si eu,nu stiu de
te-am iubit vreodata!
Desi ma mai iubesti
acum va veni despartirea
care de foc
detine nemurirea.
Si muguri de maci
ce-o sa renasca-n viitor!
11 martie 1998

82. AMINTIREA UNEI VERI*la 17 ani...

Soare, mare, nisip........Tot ceea ce ti-ai putea dori...........Faleza, plimbari, seri in discoteca...Distractie...si nimic altceva...Asta ar zice orice adolescent normal, nu?Dar in ciuda tuturor...se ascunde marea...Toti merg la mare pentru distractie nebuna insa uita esentialul: marea.Oare ce inseamna marea pentru toti?De ce nu se mai marge la mare din dorinta de a o simti, de a o privi, de a petrece ore in sir alaturi de ea?Oare timpurile s-au schimbat atat de mult incat pentru unii nu mai conteaza decat ca sa se balaceasca in ea si sa se prajeasca la soare?Nu conteaza acum...Esentialul e ca vara trecuta am realizat toate aceste lucruri..si nu imi plac.
Am petrecut ore in sir pe nisipul fin si fierbinte, sub clar de luna privind valurile nebune stergand orice urma de viata.Valurile...Acele valuri care ne coplesesc si care fac ca marea sa fie atat de speciala.Daca n-ar fi ele..totul ar fi ca un simplu lac..in care te afunzi din ce in ce mai mult.
Am gustat din placerea plimbarilor lungi pe faleza, am pasit pe nisipul ud si am alergat prin ploaie.Marea nebuna si spumeganda era de o splendoare iesita din comun.Euforie divina, placere constanta, atractie fatala:aceasta e marea pentru mine.
Amintirea unei veri..verii trecute ...pentru mine e malefica.Nu as putea-o niciodata sterge din memorie.Si de ce as sterge-o?Nu am mai vazut marea de 3 ani, pana anul trecut si imi era foarte dor de ea.
Odata aflata la tarm..nu imi venea sa cred ca sunt acolo.Ma simteam superb!
De ce vara trecuta a fost atat de speciala pentru mine?Poate pentru ca a fost prima tabara din viata mea, prima tabara la mare.
Nu voi sterge nicicand amintirea..
Imi voi pecetlui gandul cu nemurirea........
20 mai 1998

83.SUFLET DE CEARA

Tu, suflet de ceara ..copil
prabusit la pamant
Din negura de toamna
iti cladesti viziunea.
Esti copilul care arde
ca o lumanare.
Esti ceara rosie ce-mi
picura pe buze.
Tu..suflet micut de ceara
topit in negura vremii,
eternitatea e prezentul pur
iar iertarea inseamna incredere
Invata de la soare
de la luna , de la viata
ce e clipa!
Tu, suflet mic de ceara,
ce te topeste , altfel,
mai inainte sa o simti!
30 mai 1998

84. PLOUAND GLACIAL
Plouand glacial, pe-aleea pustie
Imi picura-n vine si sange si dor,
Plouand glacial imi sterge faclia
Si doar atuncea simt ca mor.

Cu picuri de gheata, morbida tacere
Spre pleaca spre noi si ne cuprinde,
S*a dus focul cald si dulcea-adiere
A mai ramas doar un schelet de oseminte.

Plouand glacial in sufletul meu
Am ramas pustie si rece
Un gand tot mai tare mereu
Va fi prins in taine, misterull sa-l dezlege.

Ce lacrimi mai vrei sa mai plang?
Sunt un desert intins acum
Tu esti un suflet pustiu si natang
In permanenta pierdur pe un drum!
30 mai 1998

85.NU MA UITA

De ce-ai plecat..de ce m-ai
lasat in drum?
Te rog nu ma lasa atat de departe
Nu ma uita in ghearele
altui destin.
De ce m-ai transformat in
scrum?
Si plang, si suspin..
Ma hranesc cu iluzii pierdute
Nu ma uita in ghearele
altui destin..
De ce ma transform mereu
in scrum?
ma doare..sunt sange din
sangele tau...
Ma arde puterea de veghe
si nemiloasa ura
De ce vrei sa ma transformi in
scrum?
Nu ma lasa in tainele
altui destin!
30 mai 1998

86.OCHI VERZI

m intalnit doi ochi verzi...
pe care niciodata n-o sa -i uit
Stiu ca iarasi o sa ma certi
C-am intalnit alti ochi verzi..4

Mi-am luat inima in pupila lor
Si am ramas singura doar cu iubirea
Si de atunci ii caut pana mor
Sau pana ma cuprinde nemurirea

Mi-am frant inima la inceput
Nu ma iubeau ci erau la alta
Am poposit mereu in necunoscut
De ce oare asta mi-e soarta?

Da, m-au mintit ca in proverb,
Ochi verzi, niciodata sa nu i crezi
Dar i-am crezut cu un fler acerb
N-am ascultat pe nimeni, pe cei
ce ma-ndemnau mereu ,,VEZI,,

Ei m-u prbit..acei ochi verzi
Si nu e prima oara cand se-ntampla
ma las orbit, sufar , ii cred
Si ma inseala ca pe-o stearpa stanca...
30 mai 1998

87.SARUT DE INGER

Sarutul tau de inger...m-anvaluit aseara,
Si-n negura uitarii am imbracat
iar mantia sperantei,
Cu buze clde, dulci, ca mura campului...
Ca zmeura de dulcem si ca si capsuna sau cireasa,
Iar am gustat placerea de
a fi in Rai..
Cu adierea ta angelica, si pura...de topaz
Caci te iubesc, pe tine Inger Alb,
O stie marea, si o stie si cerul
Ca ma iubesti ca cerul si ca marea
O stiu si eu...o stii si tu!
30 mai 1998

88. SEARA DE IULIE
(4-5 IULIE 1997)

Stateam intinsa pe nisipul moale,
fierbinte si superb..
Alaturi erai tu, frumos ca un
zeu si pasional ca un tigru
Suvite lungi de par iti
atarnau pe frunte,
Si pieptul tau de vis, pe gustul
oricarei fete
iesea in evidenta,
Stateam intinsi, mana in mana
pe nisipul moale
Si ne bronzam la stele!
iar marea cea rebela
Isi trimitea spre granitul tarmului
valuri...valuri...spumegande valuri
Aveai in ochi o sageata de
foc ....o pasiune imensa,
Pe care nu ti-o-mpartaseam
Prin noaptea de afara
am alergat departe,
pe faleza uitata de ani
In mare ne-am scaldat
in apa rece si sarata,
si ma tineai in brate
iar eu pluteam in vis..
N*ai vrut decat pasiune
C-apoi sa m-imilesti
dar ai ramas acolo , cu
dorinta, caci n-ai primit ce-ai vrut
In loc sa fi ramas eu cu suferinta,..
30 mai 1998

89.SEARA DE AUGUST
(6-7 AUG.1997)

Seara de august, cand totul
fremata de dor...
Si luna plina era Luceafarul
din mine si din tine
O clipa, un moment
de dor si ai plecat.
A doua zi te-am cautat
dar n-ai mai fost.
Ai disparut.
Un Don Juan cu reputatie
erai pe-atunci...
Si fara pic de meditatie
Salasluiai in aventuri,
distractii tari, in
tesaturi brodand sperante
Ce -a urmat?
Habar nu ai de inima facuta scrum
sI NOPTILE PLANSE PE DRUM
A cui?A mea...desigur
Cine-ar mai fi plans doar
pentru tine?
Hai spune, cine?
Cred ca nimeni!Nimeni!
Si ai ramas in dosul
vechilor castani,
Cu rugaminti si doruri
spulberate,
Sau poate ca esti saturat
de-atatea aventuri trecute
Si vrei stabilitate
Sa cred?Nu, nu mai am
incredere in tine
De ce-as avea?
Ai fost un macho jovial
si-atragator
Imprastiind in jur atat umor
Si-atata tot...
dar te-am iubit si-acuma
te-am uitat!
31 mai 1998

90.AU TRECUT..

Au trecut atatia ani,
Vei veni din nou la mine oare?
Clipele ce trec ca ani
Le voi indrepta mereu spre tine

Cum din ceasul cel dintai
M-am indragostit pe loc de tine
Poti sa-mi spui ca ai uitat
Insa tot ma voi gandi la tine.

Vreau aripi sa pot zbura
Sa ma-ndrept spre cer si-apoi spre tine
Stiu ca ma voi departa
De zvacnirea sangelui din vine.

Din tarana cea dintai
Am cladit un suflet visator
As fi vrut doar sa ramai
Acum tot ce vreau e sa mai zbor..
14 ian 1998

91.CUI II PASA?

Cui ii pasa daca azi
exist sau mor?

Cui ii pasa daca o floare
e rupta sau daca un suflet, sfasiat?

Cui ii pasa daca spre cer
o inima se-ndreapta?

Cui ii pasa daca un om
suspina si altul rade?

Cui ii pasa daca ninge si zapada
aceasta palida se-asterne usor pe sufletul meu?

Cui ii pasa daca el bea, mananca sau
doarme?
\Cui ii pasa de acel caine slab
care cersind o bucata de paine
e-ndepartat cu o lovitura in coaste?

Cui ii pasa de acel copil descult
care colinda strazile cersind o
moneda de o suta?

Cui?Spuneti-mi cui?Exista cineva
pe-aceasta lume care sa-si observe aproapele?

Sa-i pese de cel bolnav, flamand sau
suferind?

Exista cineva care sa renunte la o
bucata nenorocita de paine in favoarea
unuia sarac si flamand?
Exista?Spuneti-mi exista?

Exista cineva care sa vada barna
din ochiul lui inainte de a vedea
paiul din ochiul celuilalt?

Exista vreun suflet, caritabil care
sa iubeasca la infinit si sa
caute iubirea absoluta?

Exista vreun suflet care sa nu
venereze deloc averea sau care sa
nu se vanda lui Aghiuta?

Nu cred!
Ce lume pacatoasa!
Ce oameni de nimic!
Ce suflete haine!

Coi, toti sunteti la fel!
Rusine, muritori, Rusine voua!
Caci ati uitat ce rau e sa
nu ai nimic..
Sa te gandesti de maine vei muri
sau ba?
Ori poate niciodata n-ati cugetat la asta..

Si, oare Doamne, cui ii pasa de astea?
Poate doar Tie, Doamne, doar Tie,
Dumnezeule!
O Doamne, iarta pacatosii, scoate-i
din nebulozitate!

Deschide -le o cale spre lumina..
Lumina din lumina,
Sange din sange
Si carne de foc!
Absoalve-i tu , Stapane, caci
nu mai stiu ce fac!

1 feb 1998

92.SI...DACA(d.c)

Si daca zambetul meu
iti pare o adiere usoara de vant
Si daca buzele mele te cheama
ca un luceafar de foc
Si inima de-ti bate in ritmul
inimii mele..
Si daca simti ca vrei sa ma cuprinzi cu dor,
Si daca jumatatea mea de inima
s-o intregeasca pe a ta
Si daca simti ca ma iubesti
si vrei sa inotam in marea de
sperante,
sau sa luptam cu viata crunta,
Si daca clipele iti par mai fericite
alaturi de mine...
Deschide-ti inima!
Sopteste-mi o vorba goala si
lipeste-ti buzele de ale mele
lasa ca trupurile noastre s
sa atinga cerul
Sa zboare deasupra stelelor
Si daca ma iubesti cum
te iubesc eu..
Deschide*ti inima
si te voi asculta!
1 feb 1998

93.NEDUMERIRE

Si vin ..si plec
pe lume sunt
si vin si plec
acum sa spun,
ma simt slabita!
Doamne, nu ma parasi!
Doar Tu, doar Tu stapane,
ma mai poti iubi!
dar ce se-ntampla?
Nu mai stiu ce fac?
Ranesc fara sa vreau
Si doar la mine cuget
De ce mi se-ntampla astea
Cuprinsa-s pana -n crestet
Nedumerita sunt..
Si vin si plec
pe lume caut
patima mea solitara
ranesc un om
si ma ridic bizara
cad in genunchi si plang
sunt un copil natang!
Si-ncertitudini ma lovesc
spre tine cad
spre glasul tau ceresc
si vin si plec
de ce sa mai traiesc?
pe lume sunt...azi
si maine nu mai sunt aici!

13 feb 1998

94.ROMANTA TRANDAFIRULUI

Si il priveam intens cu dor
Un trandafir intepator
Parfum cu vesnica savoare
Si-ndragostitii sa presare
Pe lungile alei pustii
In dupa-amiezile tarzii.

Te-am asteptat pe-aleea lunga,
Cand inima-mi avea sa franga,
Si ultima scanteie de-asteptare..
Cand dupa ploile cu soare,
La tine gandul imi fugea..
Dar tu n-aveai s-apari in calea mea.

Un singur trandafir strangeam in mana,
Simt sangele si tepii lungi si reci,
Ce mi-au strapuns spre asfintit simtirea
Pe lume ma simteam straina,
Vroiam sa vina calda luna
Sa-mi vindece ea rana cu-a ei raza buna.

Oh, de ce ai plecat?
Si de ce nu mai vii?
Te-am asteptat destul pe-aleile pustii
Dar oare nu observi cum inima-mi frange
In mii de cioburi, si nu plange,
Caci nu mai poate...s-a -necat in sange.

Un ghimpe rosu a -ntepat-o-n suflet,
O lacrima de sange s-a prelins pe jos
Si tot asa, ca pe o haina rosie
Am inceput nesimtitor sa o descos
Si a murit...s-a ars,acum nu mai exista:(
21-22 feb 1998

95.CA..

Ca te iubesc..o stie
marea, si pamantul
si visarea si..
cerul albastru,
Ca te iubesc o scriu
cu valuri pe
curcubeul viselor,
si cu sange de iubire,
ca te iubesc o stie
marea..
O stiu indragostitii
cei pustii..
Le-am spus la toti
Si toti o stiu acum!
Ca te iubesc o stie
gandul,
Si soarele si muntele
de gheata.
Cu turturii de foc
Si-ntepaturi in
inima mea de copil.
Ca te iubesc
O stie sufletul meu sincer,
O stie si iubirea care-n
el va dainui!
Da!Te iubesc
si*n veci te voi iubi.

11 martie 1998

96.RUGA DIVINA
Prin torte reci si
aripi de morminte,
Ma-nchin incet
in fata marelui altar
Simt cum roiesc noian
de juraminte,
Nutresc sperante dar..pacat ca
totu-i in zadar
Prin noaptea plina
de pacate,
Cad in genunchi, ma-ndrept
spre tine Doamne,
Te rog sa-mi ierti oceanul
de ganduri desarte,
si gandul strain
si fapta cea necugetata
Un fulger de foc imi
trece prin suflet
Si-n ochi odata
plapanzi ard noi
vapai de foc,
Am renuntat sa mai alerg
Sunt o fiinta fara de noroc
Nu pot sa-mi despreind
Cenusa din urma
cE MI SE urca iar pe trup.
Ma doare, ma arde,
ma lasa difuza
Noian de pacate-mi
strafulgera mintea
Un film negru imi
este acum calauza.
Obsesie de patimi
Nebunie fara de sfarsit!
Ma termina-ncet,
ma omoara de vie,
simt greu torta lui
si osanda ce-o sa vie
Imi cer iar iertare
dar e prea tarziu
Alerg spre final, acum
spre sfarsit...
Ating nemurirea, cu
aripa-mi alba
si totusi,de scrum!
31 martie 1998

97.ASFINTIT MONTAN

Suliti de foc par
ultimele raze de soare..
Lovesc si strapung omenirea
si piscul muntelui
Cadrane albe se preling
incet pe jos
Si sange se preface-n fum
Si lacul solitar e despartit
de cer
de o lumina
pura su portocalie
Neant.Fum.Cer ranit.
Sange de fum
Care de foc
Pisc de vis
Acolo sus, undeva
in ascensiune
Peisaj superb
asfintit montan,...
3 iunie 1998

98.NU INTELEG

Nu inteleg de ce unii
aomeni pot fi atat de
perfizi
naivi, oribili,
Nu inteleg de ce
cateodata nu gandesc
asa cum trebuie,
si ma umilesc
de ce?
nu inteleg de ce
sangele nu se face
apa si de ce painea
nu se-nmulteste
de ce?
Nu inteleg de ce oamenii
sunt asa cum sunt,
de ce nu exista
nemurire,
avantata
acum e scrum..
e inima furata
cale lunga
asfintit marin..
cer senin!
100.ANIVERSARE

Aniversez o data sumbra
A suta calda poezie
O dedicatie dintr-*o mie
Cui?mie!!celei care scrie..........
poezie...
va place au'ba..nu i treaba mea
eu scriu caci e placerea mea,
nu o impart cu altcineva
e poezia mea!
aniversarea mea...
e poezia, da!
3 iunie 1998

luni, 16 mai 2011

POESII....Vol.,,Aripi spre lumina,, Partea I.

Cuvant inainte

Aceste poezii au fost scrie de mine incepand cu anul 1996....cand aveam doar 16 ani...si au curs de-a lungul vremii...pana la apus..

,,Poezia este cea mai antica arta a spiritului omenesc,,- Grigore Alexandrescu

,,Ce este poezia?Cred ca e o joaca de cuvinte, bine intemeiate...Pentru unii, e o filosofie si un lucru imposibil, a scrie versuri.Insa eu va spun la fel: romanul s-a nascut poet la fiecare colt de strada!!!!!!,,-Anca Andreea Nistor(1996-16 ani).

1. Visuri calde

Precum in umbra, raza alba de lumina
Sclipeste ca o raza aurie,
Te uiti speriat, natura e divina
Si totul pare-un vis in Galaxie.

E totul cald, e bine cand esti singur
Sa poti sa-ti regasesti in tihna visurile tale,
Pe drumul lung nu se mai simte decat frigul
Si totul pare ca s-a luat din cale.
1996, vara

2. Seara


Luna tremura sub stele Casele pareau pustii,
Soarele inra in nori, Toti se aciuiau prin ele
Numai ceata cea tarzie Numai vraja mare-a noptii,
Aparu-m amunrg pustie. Se intinse prin vecie.

1996, vara
3. Visuri


,,Turma visurilor mele
Eu le pasc ca oi de aur,,
Cand din noapte se arata
Instelatul rege maur.

E tarziu, si nu e nimeni
Sa m-aline-ncetisor,
Numai raza cea tarzie
Ce-o sa vina binisor.

Ma uit lung pe bolta mare
Si ma-ntreb: de ce nu vii???
Sa-mi aduci o alinare,
Ca si cand eram copii.
1996


4.Noaptea

Ma uit in zare...si totusi nu vad nimic
Ma uit atenta...si, la fel, nimic.
Doar blanda luna, la gardul meu s-arata
Sa imi sopteasca noaptea, ca sa vii.

Nu vad nimic, decat o mare lina
De stele albe, peste capul meu
Imi plac nespus,doar noaptea e senina...
Si-atuncea tu apari la capul meu.

1996


5.SINGURATATE


Statea la masa din gradina,
Si admiram:ce peisaj frumos!
Cand bolta cerului plangea senina,
Si eu rosteam alene:Fat-Frumos..

Din flori de mac, coroana-am impletit
Din maiestria ce-o aveam in maini,
Si rosii trandafiri eu am gasit,
Flori mandre ce se port pe sani.

1996


6.FRUMUSETEA ZILEI



Zorii zilei s-au ivit
Totul parea poleit,
Noaptea cea grea si pustie
A trecut cu veselie,

Iar pe frunzele catifelate
S-a invit un bob de roua
Dar pe florile plouate
El s-arata numai voua.

Transparenta minunata
Se arata pas cu pas,
Numai corzile rasuna,
Printre frunzele de duda.

Totui-i pur si stralucit
Prospetimea e mareata,
Numai plaiul inverzit
Pare ca se mai inalta.

Iar in zbor, o randunica,
Fara aripi, ci doar mica,
Imbracata-negrisor,
Prevestea ca-i este dor.

Lanul se-nchina cantand,
Fetele in el, razand,
Macii rosii purpurii
Starluceau si pareau vii.

In gradina, o copila
Cu cosita aurie,
Si cu fata alburie
Avea glas de mierla.


Fluturii pareau de aur
In lumina soarelui,
Iar in seninul cerului
Prevestea un graur.

Asa ziua se-ncheia
Si apusul soarelui,
Inunda prin atmosfera
Cu surasul graiului.
1996


7.CALDA RAZA


,,Turma visurilor mele
Eu le pasc ca oi de aur,,
Luna calda pe sub stele
Devenita ca un maur.

Calda raza-a diminetii
Vine ca sa ne-ncalzeasca,
Cu-a ei geana-a tineretii
Mandra si imparateasca.

Iarba pare de omoat
Florile se scutur lin,
Iar vazduhul tamaiet
Pare ca se mai alin'.

Iar in lan se scutur' macii
Rosii, mandrii si plesuvi
Totul pare a se face
Frumusete si destin.

Iata!Prin vazduh un flutur
Zboara mandru pe sub soare,
Florile-n vazduh se scutur'
Si se pierd frumos in zare.

Stai!te rog, tu, primavara
Cu-a ta raza calda vie,
O sa treaca-apoi si iarna
Si natura o sa-nvie.

1996



8.COPILA


Acolo, in ploaie, sub soare si vant
Statea o copila straiana si mica,
Ea-plapanda si tot zambea sub soare
Cand nimeni n-o vedea in zare.

Ea e suflarea vantului de vara,
Si ploaia ce ne bate iar la geam,
In atmosfera calda si solara
Ea pare ca vesteste-un alean.


9. MI-E DOR


Mi-e dor sa mai fiu la liceu, la liceu
Sa fiu liceeanul pustiu,
Sa vin doar la scoala tarziu, iar tarziu
Sa plec plin de dragoste si dor.

Mi-e dor sa revad plaiul si casa mea,
Cea veche si mandra de ani,
Mi-e dor sa revad valea si dragostea
Mi-e dor, doar de tine, mereu.

1996


10.FLORIILE


Floriile pareau ca-s vii
Totul luase parca viata
E dovada vietii vii,
Sarbatoarea de Florii..

Azi e ziua de Florii
La multi ani, Florin, Florina,
Va doresc la toti de toate,
Fericire, bucurii.

Cine-ar crede ca e azi?
Cine simte ce frumos e?
Peste tot e iz de brazi
Sarbatoarea-i de Florii.

Zorii zilei au venit
Pe intreg cuprinsul tarii,
Sarbatoarea e la noi,
Sarbatoarea de Florii.

Vin Floriile cu soare,
Primavara ne anunta,
Totul e deschis in zare
Am scapat de suferinta.

Sarbatoarea minunata
Ce-a venit asupra noastra,
E mandra si celebrata
Intre toti, la orice varsta.

1996, mai


11.GOGA

Goga e un cantec
Goga-i un poet,
La el lumina lunii
Vine in pas desuet.

El stie sa-si hraneasca
Cu poeziipoporul,
Si n-o sa-mbatraneasca
Ci o sa-i ducem dorul.

La Goga totui-i poezie
E muzica si veselie,
O poezie te incanta
Te face buna, calda, blanda.
1996


12.COPILUL


Mergea incet, pe strada pustiita
Copilul se opri pribeag, plangand,
Pe fata lui frumoasa, stralucita,
Trei lacrimi se vedeau incet curgand.

Nimeni din trecatorii cei grabiti
Nu-l observa pe el, un biet copil,
Statea pitit, cu ochii atintiti,
El, un copil dragut, plapand, fragil.

El e lumina data noua cea din cer
Ce straluceste ca un astru mititel;
E raza soarelui trimisa dupa ger
El un copil micut, plapand si frumusel.

Apoi, ca un miracol petrecut
Un om ce vru sa il observe,
Il intreba incet, si mai tacut,
-De ce esti rist, copilul meu?

Se ridica, apoi, copilu-ncetisor,
iar omul il primi sa stea la el.
El, fericit de parca a trecut un nor,
Era-un copil micut, plapand si frumusel.

1996


13. ARTA

Arta e o joaca prea drumoasa
Cu edificii, religioasa,
Cu vechi castele si palate
O catedrala si-o universitate.

De intri-n arta o sa dai
De stiluri vechi ce inca se pastreaza
Stilul romantic, bizantin,
Cel gotic, romanesc, latin.

de vrei sa vizitezi orase
Si edificii religioase,
Si vechi pagode luminoase
Tu, chiar in China o poti face.

La Voronet, Curtea de Arges
Te joci cu fresce exterioare,
Si colorit albastru, rosu, galben
In vechi culori le vezi sub soare.

1996


14.TRANDAFIRUL


Un trandafir as vrea in dar,
O floare rara si frumoasa
Sa mi-l aduci tu la ferestra,
Sa-l vad aici, mereu la mine.

Cu frunze mari, catifelate,
Cu spini ce iti strapung incet si mana,
Sa-l simt, sa-l am, sa-l vad nascand
Sa il miros mereu pe viu si-n gand.

1996


15.NATURA STAI...MAI STAI LA MINE!


Zorii zilei s-au ivit
Totul parea poleit,
Noaptea cea grea si pustie
A trecut cu veselie.

Iar, pe florile mai late
S-a ivit un bob de roua,
Si pe crestele-naltate
Totul se vedea ca ploua.

Transparenta purpurie,
Se vazu in departare
Ca straluce-n bucurie
De la Delta pan' la mare.

Totu-i pur si stralucit
Prospetimea e mareata,
Numai plaiul inverzit
Pare ca se mai inalta.

Iar, in zbor, o randunica
Fara aripi, ci doar mica,
Imbracata-n foisor
Prevestea ca-i este dor.

De o tara calduroasa,
Agera si dragastoasa,
Unde merge iernile,
Si se-ntoarce verile.

Lanul se-nclina cantand
Fetele in lan razand,
macii rosii, purpurii
Staluceau si pareau vii.

In gradina, o copila,
Cu cosita aurie
Si cu gata alburie,
Avea glas de mierla.

Fluturii pareau de aur
In lumina soarelui,
Iar seninul cerului
Prevestea un graur.

Stai!natura nu pleca,,
Ziua este doar a mea.
Imi doresc sa fie iar
dimineata albastrea.

Mai stai la mine-o-vreme,
Sa simt cum ma-nconjori,
Sa vad surasul unei flori
Si sa mai strig o data: Stai!
1996



16.TU


Te-am cunocut printr-o-ntamplare
Cand totul imi parea pierdut,
Ai aparut spre inserare
Eu te=am vazut si mi-ai placut.

Doresc ca prieten sa te am,
Pe viitor cand totul va zbura
Si vreau ca pentru totdeauana,
Sa stii ca nu te voi uita.

Sa vizitam intreaga lume,
Caci asta era visul nostru
Sa observam cum viata e frumoasa
Si sa vedem ca nu e tot sinistru.

Sa fim ca si altita,
Ce fetele-n dar o primesc
Ca eu sa fiu printesa,
Iar tu...un mag imparatesc.

Sa-alergam sub soare
Si sa plutim pe mare
Iar iarna, sub ninsoare
Noi sa plutim in zare.

iar daca tu vreodata,
O alta prietena-ti vei intalni,
Sa stii ca ma voi bucura
Pentru fericirea ta...

iti multumesc ca tu existi,
C-ai aparut and eu aveam nevoie
Ca m-ai facut sa risc..
Sa vad o viata noua!
1996


17.SIMTIRI ASCUNSE


Precum in umbra straluceste calda geana
cea veche si frumoasa-a tineretii,
Asa mereu ne scurgeam si noi teama
Cea lunga si mereu mareata-a vietii.

O floare alba isi face greu aparitia
Un ghiocel pierdut si mandru-n primavara,
A mai trecut, isis spune el, o data si ambitia
caci o s-o ducem bine pan' la vara.

Un soare cald apare-ncet pe cerut innourat.
O lacrima se scurge pe obrazul unei fete,
O suferinta-i frange trupul sangerat
Iar inima sarmanei, nu mai vede.

E oarba a vedea si a simti
E oarba a iubi si a ierta,
caci a iubit din nou de-a lungul vietii
Iar soarele iertarii, pare-a insera.

Apoi, ca o lumina arzatoare,
Cosmarul fetei inceteaza pas cu pas
Iar visul lumii calde iubitoare,
Se scurge lin, dar pare c-a ramas.

1996, septembrie


18. TE VOI IUBI MEREU...

Din prima clipa te-am placut,
Din prima clipa de cand m-ai cunoscut
Tu n-ai stiut nicicand ca eu
Sincer, te voi iubi mereu.

Mereu vorbeam si ne zambeam,
Mereu credeam ca ne placeam,
Tu n-ai stiut nicicand ca eu
Sincer, te voi iubi mereu.

Mereu speranta o aveam,
Mereu zambeam cand te vedeam
Tu n-ai stiut nicicand ca eu
Sincer, te voi iubi mereu.

Cand ti-am cerut o amintire,
Eu am facut-o din iubire,
Si n-ai stiut nicicand ca eu,
Sincer, te voi iubi mereu.

Odata, doream sa iti spun,
Dar n-am crezut ca-i lucru bun
Si n-ai stiut nicicand ca eu
Sincer, te voi iubi mereu.

Cand, ca ai prietena-am aflat
Doar fericire ti-am urat,
Dar tu nu stiai atunci ca eu
Sncer, te voi iubi mereu..

Eu fericire iti urez,
Sa ai parte de ce-ti doresti,
Si sa ramai mereu alaturi
De cea pe care o iubesti.

Dar nu uita c-a existat
O fata ce te-a apreciat,
Si nu uita vreodat' ca ea
Iubire tandra ti-a pastrat.
1996, octombrie


19.IUBESC TRANDAFIRII

Iubesc trandafirii cei rosii,
Aprinsi de culoarea focului,
Inflacarati de iubirea divina
Si solitara, a vremii.
Imi place sa-i admir,
Sa-i simt alaturi de mine
Si sa ma gandesc la el,
Cel care mi-a oferit
Un astfel de simbol
al dragostei.
Dar acum nu mai e
Nici el..nici trandafirii...
Cu toate astea, ii iubesc,
Iubesc trandafirii cei rosii!

Iubesc trandafirii cei albi,
Deoarece semnifica puritatea,
sinceritatea si adevarul.
Ei sunt simbolul unui suflet
cald si nobil..
Sunt simbolul a tot ceea
ce poate cineva oferi.
Imi place sa-i privesc mereu
Si sa ii am langa mine
Un astfel de trandafir
Nu am primit niciodata.
Cu toate acestea, ii iubesc,
Iubesc trandafirii cei albi.

Iubesc trandafirii cei albastrii...
Ei nu exista cu adevarat,
Doar in mintea mea..
Ei sunt asemeni unui cer senin,
Un cer limpede si albastru.
Ce poate fi mai frumos ca puritatea?!
Nimic!Poate dragostea, dar
ea dureaza mai putin...
In visul meu, primesc mereu
astfel de trandafiri..
Cel care imi ofera e unul singur
Si doar eu il pot vedea!
Dar eu tot ii iubesc..
Iubesc trandafirii a;bastrii,
iar el e visul meu!

1996, octombrie, 19

20.O CLIPA


O clipa sterge tot ce-a fost,
O clipa-n fericirea pura..
Un moment din viata
S-a revarsat mereu deasupra noastra.
Clipa naste minunea,
Fericirea si destinul.
Clipa e cea mai importanta
De aceea: traieste prezentul!
Nu privi cu nostalgie inapoi,
Si nici cu ochi prea mari spre viitor
Caci daca te refugiezi mereu
In trecut sau fugi in viitor
S-ar putea sa nu traiesti
niciodata: CLIPA PREZENTULUI!

1996, noiembrie, 27


21.UN FULG..


Pe-o raza coboara un fulg, pribegind
Natura parca surade..
Un fulg trecator, frumos si rigid
Se-ndreapta grabit inspre mine.

E iarna!Natura-i gatita si-i frig
Zapada formeaza o plapuma alba
Iar fulgul pe raza coboara plangand
Si totul pare-un vis afara...

El vine, coboara incet inspre mine
Pe-o raza uitata de soarele rece..
Ca o steluta alba, argintie
Coboara mai mult si mai mult inspre mine...

Atinge pamantul.
Si-apoi...treptat se transforma in apa
Caci e firav, rigidul fulg frumos
Iar totul se repeta iar si iar in zare
Acum...maine....mereu...

1996, Decembrie, 18


22. POEM LUI EMINESCU(VERSURI ALBE)


Ai aparut printre noi ca un nor plutitor
Ca un urias ridicat din marea de amar
Ca un soare stralucitor, cald si vesel.
Ne-ai facut sa ne simtim mandri si valorosi
Prin opera ta nemaintalnita, am devenit ceva in lume.
Acest pamant de romani simpli a avut onoarea
De a fi leaganul tau.
De accea nu ti-am putea multumi nicicand...
Tot ce am putea face...ar fi sa ne-amintim
mereu de aceasta zi de sarbatoare.
Tu te-ai nascut si ai trait pe acest pamant
Spiritual, te simtim aproape..
Sufletul tau e aici...in tara ta draga,
Undeva in codru..acolo unde ti-a placut
Mereu sa supravietuiesti.
Iti multumim c-ai existat pe-acest binecuvantat pamant romanesc.
Ce ti-am putea oferi..poate ar fi prea putin
Un trandafir, o steluta, un elogiu.
Sau poate o lacrima calda si sincera
Izvorata din acea dragoste nemarginita
Pe care ti-o port dintotdeauna.
Mereu...in sufletul meu, ai avut un loc aparte.
Iubirea...speranta...credinta...
De-a pururi in suflet ti-am purtat
Caci fara ele...viata e mereu trista si pustie.
Asemeni si tu, iubeste, spera , crede,
C-aici astfel invingi suferinta eterna
Iar teiul vietii...sa-ti fie mereu
Iubirea...speranta...credinta...

1997, ianuarie, 14

23. CAND...


Cand lumea va seca
ma voi preface-n stanca..
In rug
Sau altceva...
Voi fi o umbra calatoare
Sau o melodie
Schimbatoare.
Cand totul va disparea
Ma voi preface-n vis
Pe-o mare..departare.
Voi fi un cant pribeag
Sau o duflare.
Cand cerul va seca
Stelele vor disparea
Luna va canta
Iar muntii
in zbor vor dansa.
Cand eu voi disparea
O stea pribeaga
va cadea!
Cand lumea va seca
Ma voi preface-n stanca...
sau altceva..

1997, ianuarie, 30


24. O STEA


O stea
A aparut pe cer..
O steluta mica
si singuratica..
S-a ivit pe cer.
Aceea sunt eu..
Mereu stralucitoare
si fericita..
O stea a cazut
din Cer...
Aceea eram eu!

1997, ianuarie, 30


25.DEDICATIE

Esti un astru trecator
O lumina arzatoare..
Mi-esti lumina ochilor
Alba si stralucitoare.
Semeni cu un trandafir
Floare rara si frumoasa,
Ai petale de zefir
Esti asemeni unei raze..

1997, februarie, 6


26.DE CE..?


De ce unii oameni
M-acuza pe nedrept?
De ce toata lumea
Imi rupe inima-n piept?

De ce in lumea asta
E-atata suferinta?
De ce toti se cearta..
Pentru o dorinta?

De ce Marea suspina
Cand adie vantul?
De ce tot dispare..
Se surpa pamantul?

E-atata durere
In lumea-aceasta-a noastra?!
Iar totul parca piere
Asemeni unui astru...
1997, ianuarie, 23


27.TRISTETE

Ploi de clestar
presarate cu praf de tristete pura
Se naruie asupra mea..
Ca o ploaie eterna,
Simt cum ma cufund..
in noroi.
Picioarele ma dor
de-atata umblat
fata-mi e uda..
Caci picuri de cristal
se preling incetisor
la vale.
Parul valvoi imi acopera
chipul
Simt cum ma cufund
Tot mai mult
si mai mult..
sufar enorm..dar faptul
se sfarseste cand apare clipa
acel moment in care
eternitatea e doar
la un pas.
Atunci..suferinta inceteaza
Ploaia se opreste
iar soarele pare-a straluci
din nou..
In sfarsit, sufletu-mi
se odihneste
O liniste eterna
domneste pretutindeni.
Atunci, el apare la
mormantu-mi si-mi
aseaza un trandafir alb..
Asemeni sufletului cu care
am infruntat ...tristetea:(
1997, februarie, 10

28.SUFERINTA

Vremea trece , secunda cu secunda,
Clipele sunt grele, le simt cum curg prin vene
In noaptea de arama, voi deveni o stanca..
Ma voi preface-n vis, pe-un soare aprins de tine..
Iar, cand tu catre cer, iti vei purta zambirea...
Cenusa mea va plange,,,dar nu o vei auzi..
Dar ingerul durerii iti va aduce plansul,
Un suflet a fost ars...si-a fost suflarea mea!
1997, ianuarie, 10


29. CAND VOI MURI


Cand voi muri
Voi simti ca inca traiesc
Dar tot vei avea dragostea
mea, din acel loc pitoresc.
Iti voi da ingerul
din rai inapoi.
Pentru totdeauna iti voi
trimite dragostea
Ce te va lumina...candva.
Si tineti bine minte..
Caci atunci cand voi muri
Sa luati aminte
Ca nu vreau un sicriu bogat
Nici marmura si lucruri scumpe
Ci un pat simplu
din tinere ramuri crescande
Cu ale carui crengi s-ajung
la cer.
Ca pe un leagan...sa ma
bucur de viata.
plutind prin atmosfera.
Vreau ca trandafirii albi
Pieptul sa-mi acopere
Si-atunci iti voi trimite-o
calda raza
care va continua sa spere..
Ca undeva in lume
Cineva isi va aduce -aminte
de mine...si de un nume.
1997, februarie, 10

30.PREA TARZIU

Prea tarziu te-ntorci la mine,
E tarziu si-am obosit
Asteptandu-te o viata..
Totul pare c-a pierit!

Prea tarziu in palma vietii
Cauti drumuri nepatrunse,
Si pe caile ei duse
Vrei ca totul sa se-ntoarca!

Te astepti sa uit trecutul,
Sa te iert si sa fim iarasi
Un intreg, cu inceputul
Dar uiti ca e prea tarziu.

Uiti ca dragostea nu -i marfa
Ce se vinde-n magazine,
Nu se poate cumpara
Ci depinde doar de tine.

Dragostea-i stapana vietii
Asteptandu-te o viata
E tarziu si-am obosit
Prea tarziu te-ntorci la mine...

1997, februarie 19

31. CE MAI VREI?

Spune-mi, ce vrei de la mine
Sufletul nu ti-l pot da,
Suferinta chiar si-n vine
Am avut ce indura...

Ochi-mi sunt schimbati de plans,
Totul a fost in zadar,
Ai plecat cu un suras..
M-ai lasat lasat singura-n van.

Iar acum ca ai sosit
Nu te vreau in preajma mea,
Spune-mi, de ce ai venit?
Ca sa-mi iei iar inima?!

Nu!Acum mie-e de ajuns
Nu te las sa mi-o mai furi,
Imi ajunge cat am plans..
Totul o sa ia contur.

Ce mai vrei sa-ti daruiesc?
Fericire, pic cu pic,
Ti-am dat sferele luminii
Nu mi-a mai ramas nimic!

1997, februarie, 27

32.INFINIT


Infinitul si lumina,
M-au chemat la ei aseara..
Am zarit atunci si ziua
Cu -al meu suflet bland de ceara

Luna nu m-a mai chemat,
Am ramas intinsa-n ploaie..
Simt si-acum c-am suspinat,
Nimeni nu cred ca mai stie.

Suferinta si iubirea,
Dragostea si fericirea..
Le-am lasat sa zaca-n ploaie
Si m-am dus tot in odaie.

Infinitul m-a cuprins,
Nu stiam pe ce taram
Dragostea fugara-a plans
Si iubirea mea s-a dus.

Mi-a placut atunci cum ziua
I-a lasat un drum si noptii,
Infinitul ne-a cuprins
S-au cutremurat si mortii.
1997, februarie, 27

33. TRANDAFIRI PRINTRE MORMINTE

Ora 0 bate clopotul cel vechi din noapte
Si cavoul meu se-nchide,
Doar groparul mai deznoada
Lacatele din baraca.
Picaturile de ploaie se preling incet pe salcii,
Luna plina se aprinde ca o flacara de aur,
Dar groparul tot se plimba cu un mers de-ajunge melcii.
Iar in departare se aude glasul lin al unui graur.
Trandafiri printre morminte
El presara-ncet in noapte
Totu-i plin de oseminte,
Si de ganduri, si de soapte.
O natura fara viata,
Printre morti, in noapte-apare
Iar cand totu-i plin de ceata
Nu se vede nici o floare.

1997, martie

34.VREAU SA TE UIT

Vreau sa te uit si sa-mi refac viata
Vreau sa te uit si s-alung din fata ceata
Vreau sa te uit fie orice-ar fi
Vreau sa te uit ca sa pot trai!
Nu mai pot sa retraiesc
O iubire iluzorie,
Vreau sa te uit, sa infloresc
Si sa uit de deziluzie.
Vreau sa uit tot ce a fost,
Lacrimi, suflete zdrobite,
Totul a fost doar un cost
Si apoi inimi ranite.
Sa te uit sa plec departe
Sa o iau iar de la capat.
Sa nu mai existe soapte
Sa nu mai aud un strigat.
Vreau sa te uit ca sa pot trai,
vreau sa te uit fie orice-ar fi
Vreau sa te uit s-alung din fata-mi ceata,
vreau sa te uit si sa-mi refac viata!
1997, martie, 12-13

35.NATURA VIE

calcam pe frunze,
iar ele suspinau.
Priveam in zare
natura divina,
Soarele, pomii si marea..
Spelndoarea divina,
cantarea senina
Si lanul de grau..
Animale, pasari si oameni
Priveam tot cu drag
Si cu admiratie.
Pietrele se cutremurau
la calcarea mea,
Iar cea din urma, marea,
Ma astepta sa trec
si pe la ea..
Arunca valuri uriase
si reci..
Si-mi cladea poteca
Prin nisipul ud
Splendoare divina..
Natura vie!

1997, martie, 13

36.VIS SINISTRU

Ploaia-mi cade pe fata,
Alerg prin noapte
Si aud in spate-mi soapte
Mi-e frica,
Doamne!Cimitirul e pustiu
iar eu vreau
Sa ajung in cavoul meu..
In aerul purpuriu,
Totul e proaspat..
Aer, soapte, taine,
Se aud in noapte
Vampirul mortii
inca ma mai cauta..
Si-mi vede visul mortii
Alaturi de el.
In cavoul lui se-nchide
Pe la miezul noptii,
Iar eu alerg inca,
fug de gandul mortii!
Vreau s-ajung la mine,
in cavoul meu..
Unde totu-i cald
si bine..
Sa traiesc in noapte
Numai pentru tine..
Ah!Dar iar am uitat
Ca totul a fost vis
Un vis sinistru
Pe care l-am avut
odata,
Intr-o noapte albastra.

1997,martie,15

37.INIMA MEA

Totul trece-n zbor,
Clipa de clipa
Si-mi ramane dor,
Si totul se duce..
minutele-mi sunt grele,
Iar in aceasta noapte
Cand totul s-a sfarsit,
sa stii ca inima mea
Indata a murit..
In noaptea de argint
O inima-a fost arsa,
O inima, nu mint,
Ci a murit odata
Cu dragostea noastra..
Nu cauta trecutul,
Lasa sa picure sange
Lasa sa curga din ea,
Intoarce-te, nu plange,
Caci ma voi vindeca vreodata
Si voi vindeca vreodata
Si voi incepe-o alta viata..
Ai gresit, m-ai mintit,
Dar acum e in zadar.
Ce singur ai ranit
Nu mai repara zeci de medici
inima nu-i jucarie,
sau poate un glob de cristal
Nici nu stii cum ea se sparge,
Si nu mai e piedestal.
Inima-i comoara vietii,
Tot ce poti sa ai mai scump,
Nu trebuie decat pastrata
Si fericita de necazuri,
caci odata -i fermecata,
Iar apoi se-alege scrum
Si nimic in al tau drum!
1997, martie, 15

38. CEEA CE N-A FOST

Azi nu mai spun ca te iubesc,
tu crezi c-a fost iubire-adevarata
Ci in al tau frumos glas ceresc
Imi protejez comoara-ntemeiata.

A fost o scurta nebunie
O joaca de copii nebuni,
Si va ramane si-n vecie..
O faima pana la strabuni.

Nu te-am iubit, tu nici atat,
De ce vrei oare ce nu este?
Ma multumeam si eu cu-oricat
Acum nu mai vreau nici o veste.

Insa pe altul eu iubesc,
De-aceea-mi protejez comoara,
Cand simt acum ca-ntineresc
Sa vina iarasi primava.
1997, martie, 15

39.NU STIU

Nu stiu daca sa rad sau sa plang,
Sa-nving negrul soartei mi-e greu
Din tainica tristete amara,
Voi presara trandafiri albi.

Nu stiu daca sa-i zambesc celui ce mi-a facut rau
Dar stiu ca intr-o zi va regreta
Iar tainica lui rautate
Se va topi intr-o picatura de soare.

Nu stiu ce va fi cu neamul nostru
caci lumea inainteaza spre rau,
Nu stiu ce se va alege
Din acest popor de romani.

Se va alege pana corbului
Se va alege marea
Se va alege dealul si campia
Si mai putine vieti umane.

1997, martie, 24

40.VREAU..

Vreau sa zbor,
Sa ma simt libera
Vreau sa zbor
Sa simt ca traiesc
Vreau o mangaiere
Si o adiere.
Vreau sa dau iubire..
Si-n dar s-o primesc.

1997, martie, 27

41.EL SI EA

Ninge..
El si ea se plimba
Printre desii fulgi de nea,
care cad, pe paru-i moale
si pe fata-i de cristal..
O atinge, o dezmiarda,
Caci iubire ii pastreaza.
Ea se-ntoarce, il saruta
Si apoi putin ofteaza.
Se gandeste la iubirea
Pe care-o ascund demult,
Se gandeste la tradarea
Prin care-abia-a trecut.
Nu mai crede in iubire
Ca atunci, in prima clipa,
Cand era doar fericire,
Ci-o cuprinde-o vaga frica.
El observa cum pe fata-i,
Se aseaza-un fulg de nea..
Asemeni unei stelute
Albe, mici , de catifea..
El o stinge cu manuta-i
Si paseste mai departe,
Nimeni nu poate sa stie
Ce destin sta scris in ,,carte,,
Ei se plimba mai departe,
Printre plopii cu omat,
Ceru-i plin de bulgari negri
Iar vazduhu-i desuet.
Natura e o splendoare,
Renascuta din iubire
E o binecuvantare,
Si e numai fericire!

1997, aprilie, 8

42.CELUI PIERDUT PRIN VIATA

Din prima clipa te-am placut,
Din prima clipa te-am iubit
M-ai salvat ca prin minune
Si mi-ai daruit lumina.

Niciodata sa nu uiti
Ziua noastra de banchet
caci a fost ceva frumos
Intalnita-o data-n viata.

Stiu ca si tu m-ai iubit,
De aceea tine minte
de vei intalni iubirea
N-o lasa sa iti mai scape.

Orice inima-i fragila,
Bibelou de portelan,
Se farama, iar de-o spargi
Greu o poti din nou reface.

Eu te-am iubit si-am suferit,
Am plans si-am patimit
Incet, te-am si iertat
Si-acum m-am vindecat.

Nu crezi c-a fost iubire-adevarata
crezi ca a fost o scurta nebunie
Dar ce a fost, ce-am vrut sa fie
Nu vom afla-o, poate, niciodata.

Azi nu ma zic ca te iubesc
iar cat te-am iubit nu stiu
Ci, doar romanul ce il scriu o poate spune
De-l voi sfarsi vreodata.

Infinitul m-a cuprins
Nu stiam pe ce taram,
Dragostea fugara-a plans
Si iubirea mea s-a stins.

Fiecare-avem o viata
Te-nteleg, vrei s-o traiesti,
Reflecteaza-asupra ei
nu mai vreau sa dai iar gres.

Nu te gandi la mine,
Caci tot ce-a fost s-a dus,
Nu cauta trecutul..
Ci ia-o cu-nceputul.

In noaptea de arama,
Voi deveni o umbra
Ma voi preface-n vis, pe-un rug
Aprins de tine..

Iar, cand tu catre zare
Surasu-ti vei purta
Cenusa mea va geme
Dar n-o vei asculta.

In noaptea-aceasta neagra
O inima s-a stins
S-a stins si pe vecine
Ea nu s-a mai aprins!
1997, aprilie 9

43.UNDE E IUBIRE


Unde e iubire, e si poezie
Unde-i poezie..este si iubire
Unde e iubire
Cugetarea se naste si moare.
Unde e iubire..
Orice om se simte fericit
Unde e iubire
E si intelegere si pace.
Unde e iubire
oamenii sunt veseli mereu,
Caci unde e iubire
Nimic nu mai e greu!
Unde e iubire
Acolo-i tinerete
Da, unde e iubire
Nu dai de batranete.
Te scalzi doar in iubire
Alaturi de iubire
Si dai de fericire
In oricare traire!
Atunci, iubeste omul
Ce-ti e mereu aproape
caci unde e iubire
Nu mai exista soapte!
Lumea vrea iubire,
Dragostea mareata
Nu doar pentru cativa
Ci pentru toti in viata!
dar este un lucru
Ce lipseste omenirii
Aceea e iubirea
caci unde e iubire, e si veselie.

1997,aprilie, 18

44.NATURA DIVINA

Cobor printre plopii inalti
Uitati parca de vreme
Si brazi la fel de semeti
Soptind parca ,,Nu te teme,,

E bine , dar riscul e mare,
Caci partea e tot mai abrupta,
Atunci vrei sa pari tot mai tare
Sa simti frumusetea cernuta.

Un soare cald si frumos,
Nu vrea sa paraseasca cerul,
Si-n peisajul luminos
Nici gand c-o sa mai vina gandul.

natura divina,
vreau sa raman la tine!
Splendoare divina
Te simt curgand prin vine.

Paraul coboara spre zare razand
Stancile parca mai gem
Pe cerul albastru agale sclipind
O pasare canta in zbor.

Natura, ingroapa-ma tu!
Nu vreau sicriu sau podoabe
Vreau pat simplu, din ramuri,
Eu tot ce vreau sunt soapte.

Te-asemeni cu un trandafir,
O floare rara si frumoasa..
Ai si petale de zefir,
Te vad asemeni unei raze.

Un soare cald apare-ncet pe cerul innorat,
O lacrima se scurge pe obrazul meu
O suferinta-mi frange trupul sangerat,
Doar tu poti sa ma vindeci cu sarutul tau.

Precum in umbra straluceste calda geana,
Cea veche si frumoasa-a tineretii,
Asa mereu iti scurgi si tu teama
Cea lunga si mereu mareata-a vietii.
1997, mai, 3

46.PIERDUT

Ratacitor, pasesc prin noapte,
Prin frunze de castan cazute
Pe-alee se mai simt doar soapte,
Si toate par tacute.

Ma-ndrept spre vesnicul meu templu,
Din ceara, cu picuri de aur,
Si-n drum vreau doar sa umplu
Iluzii ratacite in tezaur.

Ma doare nespus in adancuri,
Adancurile sufletului meu
Caci iubire ne era in trupuri
Si in amintirea unui semineu.

Pasesc tot mai grabit, dar ratacesc,
Nimic nu mai e cum era odata,
Vreau ca acolo unde nimeresc
Sa nu mai fie nici o pata.

O pata de sange pe-un suflet nevinovat
O pata de ceara pe mana mea
Ratacitor, privesc ce s-a creat
Si rana-i protejata de-o perdea.

1997, mai, 30

47.SPRE CER

Spre cer ma-ndrept cu aripi,
Caci le-am creat o viata.
Spre cer ma-ndrept cu aripi,
ce le-am urzit in ceata.

Un inger ma ia tot mai sus,
Ma duce cu el la palat
Iar pe pamant vor exclama,,S-a dus!,,
S-a dus de-a pururi la-mparat!

Pamantul va geme, va vrea sa ma-ntorc
Dar eu am plecat spre vecie
In cer spre un alt soroc
Cu viata vesnica, fara robie.

Spre cer voi pasi cu aripi,
Si-o lacrima spre cei de pe pamant,
Spre cer voi pasi cu aripi
Si compasiune spre cei ce merg tot in mormant.

iar din morminte-atunci ridica-se-vor
Si vor pasi si ei spre cer,
Se vor preface tot in nor
Ca mine, caci cu aripi ma indrept spre cer.

1997, mai, 30

48.M-APROPIU

M-apropiu de soare
Splendoare cu aripi
ma cheama lumina
M-apropiu de tine
Cu bratele deschise
Ma chemi tu la tine
M-apropiu de casa
Un dor intervine.
M-apropiu cu aripi
Splendoare divina
M-apropiu de soare,
m-apropiu de tine..
1997, iunie, 13

49.PETRECERE

Candelabre miscand..
Sclipitoare rochii
Seara
De noiembrie.
Valsuri si tangouri
Lume , lume multa,
Se plimba prin sala
Agonisind
dureri prelinse
pe cuget.
Petrecere rebela
Cu muzica in noapte
Se-aude miscand
Soapte si cugete
Rockeri si punckeri
In sala vecina
Acolo..rebeliune.
Dincolo...moda veche
Din cand in cand
urletele
inunda sala valsurilor
iar tangourile
Se desfasoara presate-parca
O lume diferita,
Opusa,
In declin..
Totul vibreaza.
Uneori chiar si acordurile
Sufletelor.
1997, iunie, 13

50.STAFIA

E noapte..
Stafia se plimba linistita
Prin pace tainica, urzita,
De mii si mii de soapte.
Stafia apare..
Cu negrul ei voal se plimba,
Si totu-i in doliu si planset,
Stafia rasare.
Isi cheama strigoii
uitati in cimitire, printre morti,
Si flori de mac uscate
Isi cheama moroiii.
rasare luna
Apare strabuna
Insetati de sange rosu..
Strigoii isi cheama vampirii.

1997, iunie, 13

51.CALDURA

Zi de vara
Caldura.
Totul arde de arsita
de afara.
Ma plimb insetata
De dragoste si ploaie.
Ma-nabuse caldura.
Nisipul e fierbinte
Desertul e fierbinte
Desertul..
Mi-e gazda.
Ravnesc o picatura
Doar una,
de apa rece si limpede.
Caldura ma omoara,
Desertul ma prajeste..
Nicispul ma arde.
1997, iunie, 13

52.SPERANTA

Speranta s-a intors la mine
In vechiul suflet de cristal,
Speranta...am simtit ca vine
Dar nu mai am un piedestal.

S-a dus atunci cu ea si viata,
Acum sunt doar un suflet trist
Sunt o stafie-n dimineata
Acum corpu-mi e un chist.

Pacat ca este prea tarziu,
Putin de venea mai devreme
Salvam un suflet purpuriu,
Si-acum nu mai era tarziu.

Speranta mi-a venit in suflet,
O port in zori, calatorind
Mi-aduc aminte doar de zambet,
Si fata ce murea zambind.

1997, iunie, 13

53.INTAMPLARE

L-am cunoscut intamplator,
O zi cu soare..si un nor
De-atunci la mine a sperat
Si-a doua zi m-a cautat.

A treia zi ne-am intalnit,
caci asta-a fost dorinta lui
Si spre uimire m-a placut
Dar eu nimic nu am facut.

L-am apreciat , dar nu-l iubeam
L-altcineva eu ma gandeam,
El nu dorea sa inteleaga
Ca eu nu puteam sa-l iubesc.

I-am explicat, nu m-a-nteles
A incercat sa ma urasca
in felul lui tot ma iubea
Regret ca-atunci m-a intalnit.

1997, iunie, 15

54.TINERETE

Am invatat sa scriu pe asfalt
cuvinte eterne,
Cu cele mai calde culori existente
am desenat porumbei albi.

Am invatat sa scriu pe nisipul ud
cu litere de aur,
Cuvinte de dragoste si prietenie
am exprimat acolo.

Am invatat sa privesc cerul
cu soarele
Luna cu stelele si vantul cu
ploaia.
Pentru ca pe toate le-am inteles
si le-am iubit.

Am invatat sa ascult cuvantul
padurii divine,
Glasul vantului nervos de
toamna,
Am invatat sa iubesc pasarile
Si sa admir frumusetile naturii.

Am invatat sa ascult marea
Sa inteleg vuietul valurilor
Si dansul lor nebun
In bataia furtunilor si in
frumusetea rasariturilor de soare.

Am invatat sa iubesc oamenii
Si sa detest nedreptatea
Am invatat sa-i ajut la nevoie
si sa sufar alaturi de suferinta lor.
Si sa zambesc la fericirea lor.

Am invatat tainele universului
Si dragostea de aproape
Glasul libertatii si puterea adevarului
S-au cuibarit in sufletul meu.

Am invatat sa scriu pe
pamantul etern
Cuvinte de dragoste pentru toti,
Am invatat ce este viata
Si pe toate le-am cuprins
intr-o singura sintagma:
TINERETE.
1997, IUNIE, 15

55.E MINUNAT

E minunat sa vezi oamenii
E minunat sa iubesti oamenii,
dar e trist ca ei sa te-nsele.
Atunci vezi oamenii plangand.

E minunat sa vorbesti cu oamenii
Sa le spui ca esti om ca si ei.
Si ca-i iubesti , pentru ca
Sunt oameni.

E minunat sa fii om
sa te simti mereu inconjurat
de oameni,
Si tot ce-i cald si omenesc.

E minunat sa vezi oamenii traiand,
Sa-i vezi alaturi de tine si
Sa exprimi:Ii iubesc pentru ca
Si ei sunt oameni!
E minunat!
1997, iunie, 15


CUGETARE

,,Clipele trec atat de repede, incat nu-ti vei da seama cand ai in fata clipa, acel moment unic in care eternitatea se gaseste doar la un pas.De vei trai doar pentru tine si pentru ceilalti, n-o vei afla niciodata.Traieste pentru viata!Dar nu uita: sufletele ce plang sau rad langa tine, caci aici si doar aici vei afla viata!Firea omului fuge de singuratate, cauta intotdeauna un sprijin si nu este altul mai sigur decat inima unui prieten bun.
Lasa ca inima ta sa fie mereu un templu al iubirii pe altarul caruia sa arda intotdeauna flacara adevarului!
Iubeste omul langa care te vei simti bine, langa care poti rade cand esti vesel si pe umarul caruia poti plange cand esti trist!
Cand iti vine sa plangi, sa nu plangi, zambeste!
cand esti nefericit, sa nu plangi, sa zambesti!
cand iti vine sa mori, sa nu plangi, sa zambesti!
caci doar zambid vei fi fericit!
,,Lumea are nevoie acum de dragoste, de o dragoste dulce;nu numai pentru cativa ci pentru toti..Este singurul lucru care lipseste extrem de mult!!,,HAL DAVID SI BURT BACHORACH.

duminică, 8 mai 2011

II. ,,Nu îndrăznim pentru ca lucrurile sunt dificile, ci pentru ca nu indraznim lucrururile sunt dificile!,,-Seneca

Astazi tot mai multi pierd voit lupta cu viata....nu reusesc sa mai supravietuiasca...insa se pune mereu intrebarea :,,De ce,,?
Am fost copil la inceputul anilor 80, deci m-am nascut atunci..de atunci mi-am inceput viata iar astazi sunt la pragul dintre 29 si 30 de ani.Consider ca e vremea sa-mi astern gandurile, le am in suflet demult insa nu vreau sa se piarda cand eu nu voi mai fi...as vrea ca mai ales copilul meu si alti copii sa le citeasca si sa si dea seama cum a trait parintele sau si ce diferenta este intre cele doua lumi, ca de la cer la pamant.
Daca noi am supravietuit atunci, de ce acum tot mai multi nu reusesc sa mearga mai departe?De ce?Vesnica intrebare...Mi-e frica sa mai deschid televizorul si si ascult stirile...
Din 2008 incoace a inceput declinul cel mai mult..si ne-am trezit acum in mijlocul unei crize financiare foarte nimicitoare.Casa parintilor nostri este de 20-.30 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o, iar noi vom plati pentru casele sau ratele noastre cu zecile de ani..intrebandu-ne daca vom mai trai pana atunci.
Pe vremuri mergeam cu masina fara centura de siguranta si fara airbag si nu am mai patit nimic si nici atatea accidente nu erau...Sau stateam oricare dintre noi in spate in remorca unui tractor si nu am mai murit si nici nu am cazut de acolo, si nici soferul nu a luat amenda pentru ca ne-a dus...(imi aduc acum aminte de clipele petrecute la Alpen, in Germania...si uite!!e Germania si am mers in remorca unui tractor pana pe camp unde lucram...eram in facultate pe atunci si vroiam sa castig niste bani)Nu cred ca avem amintiri despre primii pasi pe luna sau despre razboaiele dacice, pentru ca nu avem cum....insa avem cultură..mai multa ca a celor care ies din scoala acum...Şcolile de acum nu mai sunt ce au fost odata...avem cultura generala acumulata in timp, acum copiii au amintiri despre barul de langa scoala si despre ce prostii a mai facut colegul de banca...Odata aceasta cultura insemna ceva, ne- am chinuit sa facem o scoala generala buna, un liceu bun si sa intram la o facultate, pe care, acum , absolvita, statul nu ne da nici doi bani, inca am prins sistemul de a da examen la intrarea in facultate...ceea ce acum nu mai e, concursul de dosare nu reprezinta nimic din ceea a fost odata scoala.
Noi am mers la scoala si am respectat profesorii si sistemul...am fost ultimii soimi ai patriei si ultimii pionieri(doamne ce cravata aveam...camasa alba si fusta creponata belumaren), am purtat cu mandrie cravata si gradele de pe umar...ne ridicam din banci si salutam profesorul si invatatorul care intra in sala de clasa...ceea ce acum , mie-e greu sa cred ca se mai practica...Aveam un respect si o stima deosebita faţă de acesti oameni care ne-au invatat multe...L-am stimat pe ,,dictator,, care ne zambea de pe peretele din clasa...si nu am devastat bancile si lucrurile din clasa, nu am vandalizat sau desenat peretii cu toate înjurăturile posibile...păcatul cel mai mare al lor e ca nu ne plătesc pe masură...suntem trataţi prost după o viaţă presărată cu cultură...am prins ce era mai rau din acest sistem putred si infect unde goana dupa putere este ceva colosal si unde numai cei din varf vor sa aibă de castigat.Nu cerem decat sa fim platiti pe masura scolii pe care am absolvit-o, nu cerem milă, mai ales daca lucrăm intr-o institutie de stat...insa noi suntem ,,recompensati,,cu scaderi salariale drastice...pentru ca suntem bugetari, de accea multi luam drumul straianatatii, pe buna dreptate.
Imi aduc aminte că jocurile copilariei erau o adevarata provocare...cred ca suntem cea din urma generatie care s-a jucat jocuri precum,,Ratele si vanatorii,,, ,,Tara, Tara, vrem ostasi,, , ,,Prinselea,, , sticluta cu otrava,, ,Hotii si vandistii,,,,Castel,, sau ,,Pac, pac,,,, Flori fete sau baieti, melodii sau cantareti,, ,,Adevar sau Provocare,,pe fiica mea nu am auzit-o cu asa ceva, astazi sunt la moda Hannah Montana si hainele imprimate cu aceasta artista.Leaganele din parcurile de odata nu erau vopsite in culori stralucitoare cu vopsea pe baza de plumb, erau pur si simplu vechi si frumoase si ne bucuram de ele ca de o escapada naucitoare, cutiile cu medicamente nu aveau capace de securitate si protectie si pentru aia nu am ingitit nimic ca sa murim..ceea ce imi spune mama ca am inghitit a fost un surub destul de mare de la caruciorul in care stateam cat e ziulica de mare....insa se pare ca am supravietuit si acestui ,,dezastru,,.
Imi aduc aminte de prima mea bicicleta, era un pegas verde pe care m-am urcat in clasa I...nu am avut mountain bike cu multe viteze precum fiica mea, insa eram mandra de bicicleta mea pe care am invatat singura sa merg făcand ture in jurul curţii.Nu am avut cască de protectie si nici genunchiere si cotiere, si daca ma juleam mă ridicam si mergeam mai departe...Nu am avut scaune speciale de masină, si pentru asta nu am mai patit nimic...si nici nu luau parinţii amenda atunci ca nu aveau...acum daca mergi cu un copil mic, iei amenda...fara scaun special.
Am fost ultimii care am prins telefoanele cu fisa, precum si cele portocalii cu cartela cumparata de la posta sau de la telefoane, ne placea sa ne sunam prietenii si ni se parea ca suntem deja oameni mari, am fost primii care au facut petreceri in pijamale cu colegele de clasa, mergeam la videoteca si inchiriam casete video pentru a ne uita mai ales la filmele muzicale de unde incercam mereu sa invatam ultimii pasi de dans..Nu pot sa uit filmul ,,Girls just want to have fun..,,film pe care l- am urmarit de zeci de ori si din care nu am putut sa o uit niciodata pe Jenny...personaj cu care mă identificam.
Totodata am fost primii care am vazut primele desene color, apoi am renuntat la casete si le-am inlocuit cu CD-uri pe masura ce au trecut anii.Colectia de casete reprezenta o adevarata opera de arta, imi aduc aminte cu placere de Ace of Bace, Dj Bobo, Backstreet Boys, Michael Jackson sau Take That, o gramada de formatii bune si melodii pe care daca le ascult azi imi provoaca nostalgie...nostalgia unor vremuri apuse dar extraordinar de frumoase. Am ascultat Abba si Queen , 50 cent sau baladele trupei Metallica.., insa imi aduc aminte si de vremea in care erau in voga melodiile lui ,,Fata Morgana,, , melodii cu care plecau in armata baietii pe acele timpuri si care rasunau aproape in toate casele..........toate de o rezonanta nemaipomenita. Copiilor din ziua de azi nu le mai sunt pe plac, le considera invechite si anoste...mie imi plac si azi pentru ca am crescut cu ele. Muzica de azi e altfel, e frumoasa in felul ei, insa ce a fost odata nu are cum sa mai fie niciodata. Am crescut mergand la ,,reuniuni,, nu la party-uri, am dansat cu totii in cerc rusinosi unii faţă de altii, duceam sanwichuri si prajituri facute de mama, nu comandam mancare la firma de catering, la zile de nastere cantam cu totii cat ne tineau plamanii ,,La multi ani!,,., ci nu ,,Happy Birthday,, si ne desparteam la 8, petrecerile nu tinea toata noaptea si nu erau inundate in alcool, ci in sucuri. Nu stiam ce sunt alea manele, singurele melodii de joc erau horele la chefuri ,pe care ,desi nimeni nu le cunostea, ne prindeam cu totii in cerc si dansam.
Am baut apa de la robinet, in ziua de azi nu mai pot face acest lucru..poate spre rusinea mea...poate din cauza ca nu mai e ce a fost odata...poate ca imi e rusine sa spun la cineva ca beau apa de la robinet..Am baut din teava din gradina sau de la furtun, de oriunde găseam, din şipotul de la bunica, oriunde ne era sete gaseam, pur si simplu apa era. Nimeni nu se gandea la sticla de apa minerala sau de apa plata .Din cand in cand mergeam si ne cumparam limonada sau pepsi la sticla mica, beam cu totii din ea si o stergeam la gura si nimeni nu a murit din asta si nici nu s-a umplut de o boala. Am baut tot felul de bauturi pline de zaharuri insa nu aveam probleme cu greutarea pentru ca toata ziua umblam pe afara jucandu-ne, nu statea in casa la calculator...asa ceva nu se stia si nu aparuse in Romania.Tin minte ca am pus prima data mana pe un computer la 24 ani,si pe mobil pe la 19 ani, cand m-am angajat prima data...si pentru aia am invatat repede..fiica mea a pus mana prima data la 2-3 ani si stia sa se joace deja. Mancam tot felul de prostii, mai ales celebra eugenia, colturi de paine care erau extrem de gustoase si ii aduceam mamei painea roasa ca de soareci..pana si turturii de gheata iarna erau ca o inghetata, ii savuram cu cea mai mare placere..napolitanele Margareta cele in hartie verde imi aduc iarasi aminte de bunatatea acestul desert care astazi, sub aceeasi marca, nu se apropie deloc de gustul de atunci.Mergeam la alimentara de la colt de la 5 ani, eu ma uit dupa fiica mea pe geam si o trimit doar de la 7 ani...si atunci ia telefonul la ea.
De la alimentara am cumparat franzela cu cartela, pentru ca erau ratii, fiecare om avea dreptul la o anumita cantitate pe zi.Am cumparat unt la calup si ulei la sticla pe care vanzatoarea mi-l turna cu o palnie dintr-un butoi.Mergeam la aprozar si cumparam fructe si legume care erau senzationale si niciodata sticate., si mai ceream si un suc Rombel la sticla de sticla din lada de acolo pe care- l beam cu cea mai mare pofta!cand eram gata mergeam spre casa cu cumparaturile, insa nu cu punga eco si cu plasa pe care mi-o dadea mama zilnic si care era din material care nu se stica niciodata.Imi aduc aminte si de sucul de la dozatorul Tec care aparusera atunci, si de care nu ne era frica ca are prea multe E-uri.Am baut prima Coca Cola la sticla si o savuram ca pe cea mai mare descoperire..Cumparam reviste dintre care cele mai relevante mi se par ,,Liceeni,, si revista ,,Salut,,.. reviste pe care le cumparam si le citeam pe nerasuflate, si la care scriam saptamanal scrisori pentru a aparea in paginile lor...in una din ele am si aparut.In multe reviste au aparut articolele mele...pana si poezii...am avut un intreg volum pe care mi-am promis ca o sa-l public intr-o zi...insa nu a fost asa..păstrez incă manuscrisul.
Nu erau atatea masini ca azi si nu ne era frica că cineva ne calcă pe trecerea de pietoni, ieseam afara si ne jucam prin tot cartierul făra ca cineva sa ne aiba grijă, insa ne stiam orienta sa fim acasa la masa sau seara cand se aduna toata familia.Mancam din toti copaci corcoduse si nu pateam nimic..ne jucam cu toti cainii de pe strada si nu aveam cand sa ne spalam pe maini, si la fel, nu sufeream de nici o boala....adunam ghinda si castane si ne faceam o adevarata colectie.Nu aveam telefon mobil si pentru aia nu ne pierdeam...aveam libertatea de a ne feri de lucrurile si de oamenii rai si mereu ne-am intors acasa teferi, spre uşurarea parintilor.
Chiar dacă ne juleam si ne loveam nu ajungeam la urgentă, nu ne infectam si uitam repede.Tin minte si acum cum am fugit intr-o seara pe strada si un caine dalmatian m-a muscat foarte tare de cot, incat am avut nevoie de ingrijiri speciale, sa vezi atunci scadal cu vecina care a dat drumul cainelui...chiar si cand veneam de la scoala seara imi era frica sa nu sara cumva gardul sa ma muste, ma rugam la Dumnezeu in gand numai cand intram pe strada,...acel caine a fost teroarea mea, il chema Lord. Mergeam pe afara si ne cautam prietenii, sunam la usa sau intram pur si simplu ca la noi acasa, iar parintii lor de primeau cu cel mai mare drag ca facand parte din familie...in ziua de azi nu mai exista asa mare bunatate poate pentru ca oameni au foarte multe lipsuri....ne jucam la mine sau la ei...pana ne saturam , apoi mergeam prin padure sa ne plimbam...si nu era violenta si cruzime...nu ne pazea nimeni, decat bunul Dumnezeu, ne jucam deseori cu bâte, faceam karate prin parc si ne jucam şencăl....acel elastic pe care il tin 2 copii si la care ne intreceam cu cea mai mare placere...cine castiga era cu adevarat bun.
La scoala era o adevarata disciplina...cei mai rai ajungeau corigenti, insa nu ajungeau la psihiatru sau se sinucidea din aceasta cauza,,,nici nu stia acel lucru, mergea acasa lua o mama de bataie si trecea., invata o vara si in toamna trecea mai departe, insa acel cineva nu era exclus, ne jucam cu el in continuare si il consideram prieten,ne ziceam ca a fost doar un accident pentru ca nu i-a placut o anume disciplina.Aveam de toate...succese, libertate multa insa si esecuri peste care treceam cu cel mai mare optimism...aveam si noi responsabiloitati ca tot omu insa le faceam faţă de mici, nu ca acum..am invatat sa ducem tot mai departe si am incercat sa invatam tot ce ne-au zis parintii, mereu ne spuneau ca o sa crestem si va trebui sa ne descurcam singuri, ne spuneau ca ei se vor duce si vom ramane singuri si atunci va trebui sa luam viata in piept. Am bagat la cap si ne-am maturizat inainte de vreme cu speranta unor timpuri mai bune...insa : ,,Surpriza,,...vremurile in care traim sunt tot mai rele...copiii nu mai sunt incurajati, sunt maltratati, sunt umiliti.....nu mai poti avea incredere in sistem si in scolile romanesti, in medicina si in economie.
Cand au aparut reclamele de pe posturile straine era o adevarata frenezie, ne placeau la nebunie mai ales cele de la sucul de porcocale Punica sau de la inghetata Magnum, care desi acum au aparut si la noi de cativa ani, mie personal nu imi plac...(tot celebra inghetata Napoca o savurez cu cea mai mare placere). Nu mai mâncăm inghetata la cornet ca altadata si la vafă ...acum mancam inghetata pe băţ, insa gustul de altadata nu -l mai regasim azi orice am face.
Am vazut, cei care am trait alaturi de parinti, prima si cred ca ultima Revolutie din viata noastra, eu nu pot sa zic ca -mi aduc aminte de ceva anume pentru ca aveam 9 ani si mama m-a dus la bunica pentru a sta acolo la tara cat timp a durat calvarul in oras.Am auzit la tv cum se trage, am vazut oameni morti si nu ne venea sa credeam ca e ceva real...ni se păreau fapte desprinse dintr-un film de actiune, sau mai bine zis...de groaza. Am fost prmii care am vazut-o pe Andreea Esca relatandu-ne in primul rand faptele de la revolutie, apoi toate schimbarile din aceasta ţară.Si in ziua de azi e cea la care ma uit pentru a asculta stirile...Urmaream cu sufletul la gura Robingo, Te uiti si Castigi si tot felul de emisiuni de divertisment, asta dupa Revolutie desigur...Mi-aduc aminte ca am prins 2 sau 3 schimbari de bacnote...aveam colectie de baconte si de pachete de tigari pe dulap, mereu pastram acolo ultima tigara si pachetul...la fel si colectia mea de timbre era una impresionata si era pastrata intr-un clasor rosu.Daca intreb un tanar astazi ce este acela un ;;clasor,, nu cred ca stie sa imi spuna. Ne-am uitat la serialul ,,Black Beauty ,, si ne minunam ce frumos poate fi acel cal si cat de mult ne-am dori si noi unul.Nu mai vorbesc de serialul de desene animate ,,Cartea Cartilor,,o frenezie totala!
Imi aduc aminte ce oracole tineam in scoala generala...aveam iubiri puerile si dadeam oracolul sa -l completeze...pentru ca persoana iubita sa citeasca acolo unde scria,,de cine iti place?,,si sa vada ca ne place de ea...insa dupa ce ne dadea inapoi caietul nu descopeream nimic...ca si cand nu a vazut, a scris sec si la obiect...ne venea sa plangem si nu -l mai priveam cu ochi buni cateva zile.
Personal, mama a vrut sa fac multe.Din clasa I am urmat cursurile unei scoli de muzica la vioara...atunci am primit prima mea vioara...mergeam cu bunica si apoi singura, de doua ori pe saptamana cu vioara in spate la ore...iar atunci erau momente in care ma simteam chinuita, pentru ca nu imi placea deloc.Patru ani am facut acest lucru,,,pana am simtit ca scoala e totusi pe primul loc..in tot acest timp am fost si la Colocvii, caci asa se numeau asa-zisele examene de vioara pe care le sustineam la Scoala de Muzica.Am mai facut volei,inot, handbal, karate multi ani, pentru ca doream sa ma pot apara mai bine...am dat examene si acolo si am memorat Kata-uri,.Am prestat stilul Shotokan-Fudokan pentru ca acela era la voga atunci pentru fete, intrucat consta in autoaparare.Am ajuns la centura albastra...intrucat se pleca de la alba, apoi se dadea examen pentru galbena, portocalie, verde, albastra, ar mai fi urmat maro, si neagra, pe care o aveau Senseii.
Pian am invatat singura, compuneam melodii la pianina matusii mele si mi-ar fi placut sa invat mai bine insa nu mi s-a dat ocazia.Cand ma uit la fetiţa mea ce frumos transforma in muzica la clape melodiile din cap...ma vad pe mine.
Mi-au placut foarte mult vacantele la tara insa nu la bunica mea...acelea treceu cel mai greu, cele la una din verisoarele parintilor.Acolo ma simteam stapana pe mine, ma mandream ca sunt de la oras si-mi placea mereu sa etalez ceva nou si sa arat cate lucuri am, mergeam la disco la dans si ne plimbam prin sat e inserat, ziua dormeam sau mergeam, la strand...daca ceva nu-mi placea de mancare imi cumparam dulciuri si o scoteam eu la capat.Seara asteptam vitele sa vina de la câmp...si fugeam de frica lor sa nu ne ia în coarne...
Au fost timpuri frumoase, pe care numai cei ce le-au trait alaturi de mine sau separat, in alte locuri, ar putea sa le rememoreze si sa-si bucure sufletul cu aceasta farama de amintire....
Daca am pierdut o jucarie din coplarie pe care ne-a dat-o cineva anume...am pastrat aminirea acelei persoane....daca am pierdut privilegiile si fanteziile copilariei, am castigat sansa de a trai si creste liber...daca am pierdut o persoana draga am castigat afectiunea si aptitudinea de a lua exemplu din viata ei...daca am pierdut momente importante din viata este pentru ca am plans in loc sa zambim, am fost suparati in loc sa zambim...
Poate ca am pierdut in viata multe lucruri fiecare, de multe ori, insa numai prin aceste pierderi am putut sa intelegem valoarea castigului........
Intotdeauna trebe sa credem in a doua sansa, mereu o putem lua de la inceput si orice om trebuie sa se lupte pentru ceea ce iubeste si conteaza cu adevarat pentru el..............
Daca vrei ca cineva sa fie alaturi de tine nu trebuie decat sa ,,descui,, usa, mai ales usa sufletului tau...